Întodeauna ca să putem învăţa ceva ne trebuie un ghid. Fie că
este vorba despre arta culinară sau despre orice altceva, noi avem
nevoie de un manual pentru a putea afla cum putem ajunge la perfecţiune
în acel domeniu. În ceea ce priveşte actul amoros lucrurile nu pot fi
altfel. Din păcate însă occidentali, neavând un manual care să prezinte
arta amorului, sunt nevoiţi să descopere, de cele mai multe ori singuri,
misterele şi secretele sexuale.
Unde s-a ajuns în
Occident, în ceea ce priveşte cunoaşterea sexualităţii, nu este greu să
se ne dăm seama. Dacă ne raportăm la ceea ce ne învaţă predecesorii (cei
din perioada Angliei Reginei Victoria) va trebui să considerăm că
femeia nu poate încerca senzaţii erotice. V-a trebui să admitem că rolul
femeii într-o căsătorie constă în datoria de a asigura plăcerea
soţului, pentru ea rămânând doar bucuria de a procrea copii. V-a trebui
să acceptăm că femeile nu au nici o dorinţă sexuală şi prin urmare nu se
poate pune problema ca ele să aibă plăceri sexuale. Dacă ne raportăm la
puţinele picturi romantice, care există, ne va fi greu să descoperim
lumea misterioasă a sexualităţii. Iar dacă vom alege drept unic ghid
televiziunea vom cunoaşte doar o sexualitate rapidă, în care femeia se
lubrefiază instantaneu şi este satisfăcută imediat în câteva minute de
încleştare, ea netrăind deloc adevăratele nuanţe subtile ale actului
amoros. Chiar şi filmele porno, care ar trebui să ne ofere posibilitatea
de a acumula un repertoriu sexual bogat, nu fac decât să ne prezinte o
împerechere nebunească (chipurile pasională), ritmată mai mult după
ritmul de masturbare al mâinii bărbatului, decât să ne pună în rezonanţă
cu senzaţiile profunde şi subtile ale actului amoros autentic.
Prin urmare, occidentalul din zilele noaste se află într-o
situaţie foarte delicată. Dacă se supune educaţiei predecesorilor săi
ajunge să considere că sexualitatea este un rău din care nu trebuie să
rezulte plăcere, că sexualitatea este un rău necesar inclus în relaţia
conjugală, că sexualitatea este o „DATORIE” care trebuie să fie
realizată (multe femei acceptă sexualitatea doar pentru a fi o „BUNĂ
SOŢIE”). Dacă occidentalul se supune educaţiei predecesorilor săi va
considera că a se lăsa atras către plăcerile sexuale înseamnă că
păcătuieşte, fiindcă i s-a repetat până la sufocare că s-a născut din
păcat şi că o femeie decentă nu este „SEXI”. Totodată cei care nu sunt
de acord cu aceste prejudecăţi închistatoare şi caută libertate sexuală,
fără a avea o ghidare autentică, nu ajung decât la desfrâul promovat de
filmele pornografice. Nu ajung decât la o vlăguire rapidă (aproape 80%
dintre bărbaţii pe care Alfred Kinsey i-a studiat ejaculau în mai puţin
de 10 minute).
Pentru a se evita toate aceste probleme
pentru a se face din iubire, din sexualitate, o artă, o cale de
evoluţie spirituală, este nevoie să apelăm la înţelepciunea orientală.
Apelând la învăţăturile TANTRA-ice şi TAO-iste, avem posibilitatea de a
ne armoniza în planul erotic, avem posibilitatea de a ne elimina
frustrările, inhibiţiile şi deviaţiile sexuale şi atunci vom putea IUBI
în adevăratul sens al cuvântului. Această ştiinţă misterioasă a
amorului, această artă de a face dragoste, prezentată foarte sumar în
occident, niciodată în detaliu şi în mod precis, este o metodă rapidă şi
plăcută de integrare e energiilor divine, subtile în interiorul
corpurilor celor doi iubiţi şi de realizare a unui echilibru dinamic
între cele două energii complementare Yin (-) şi Yang (+).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu