Renunţă la mintea care gândeşte în proză; trezeşte alt gen de minte care gândeşte poetic. Lasă-ţi deoparte priceperea la silogisme; cântecul lasă-l să-ţi fie mod de viaţă. Treci de la intelect la intuiţie, de la cap la inimă, pentru că inima e mai aproape de mistere. - Osho

luni, 18 aprilie 2011

Fă dragoste pentru a ilumina această lume



   


       Atunci când o îmbrăţişez pe iubita mea, parcă îmbrăţişez întreaga lume. 


      Atunci când îi simt sânii lipiţi de pieptul meu, parca simt sânii tuturor femeilor din lume. Respiraţia ei pe gâtul meu nu diferă cu nimic de respiraţia unui om suedez pe moarte, sau decât cea a unui polinezian care înoată. Pielea iubitei mele este alcatuită din atomi reciclaţi, proveniţi din animale, pietre sau flori. Iubirea ei este aceeaşi iubire care a trăit în inimile copiilor din Egiptul antic sau care trăieşte astăzi în inimile bătrânilor din Tokyo. Atunci când o strâng în braţele mele, simt toate fiinţele din această lume. Prin intermediul ei, iubesc întreaga lume.


       Atunci cînd pătrund în ea, pătrund practic în întreaga lume. daruiesc iubirea mea întregii lumi. Trupul iubitei mele devine una cu toate trupurile din lume, cu pământul însuşi. Simt solul, apa, simt toţi oamenii din lume prin intermediul ei. Atunci când o penetrez pe iubita mea, îi patrund pe toţi cu suflul iubirii mele. 

       Cu fiecare sărutare a mea, cu fiecare gest pe care îl fac, ofer întregii existenţe tot ce am, dăruiesc tot ce am de dăruit şi iubesc cu fiecare celulă a fiinţei mele. 

       Şi totul prin intermediul iubitei mele.

       
       Atunci când creşti din punct de vedere spiritual, sexualitatea ţi se transformă, devenind un serviciu adus celorlalţi. Atunci nu mai faci dragoste doar de dragul propriei tale plăceri, ci din dorinţa de a-ţi dărui iubirea tuturor fiinţelor din lume. Atunci, trupul şi mintea ţi se abandonează  în totalitate de dragul tuturor fiinţelor din lume, dăruindu-le iubire. 


  
       Trăind numai pentru tine, generezi aproape mereu tot felul de temeri şi tensiuni. În schimb, viaţa trăită în lumina dăruirii totale devine fericire şi beatitudine. Într-o astfel de viaţă nu faci decât să te dizolvi, să mori în fiecare clipă faţă de tot ce a fost. Ai nevoie de mult curaj si de practică pentru a ajunge să iubeşti atît de plenar, pentru a-i primi pe ceilalţi la pieptul tău ţi pentru a te dărui în întregime lor, mai ales în timpul unui act amoros sau al suferinţei-

       Nici o fricţiune a pielii nu va putea egala vreodată plăcerea fuziunii cu scopul suprem al vieţii, care este iubirea. Nici un act sexual nu poate depăşi vreodată iubirea pură manifestată trupeşte, prin care îmbrăţişezi, în forma fiinţei iubite, toate fiinţele din lume. 


fragment din cartea "A face dragoste cu Dumnezeu" de David Deida

Niciun comentariu:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...