Renunţă la mintea care gândeşte în proză; trezeşte alt gen de minte care gândeşte poetic. Lasă-ţi deoparte priceperea la silogisme; cântecul lasă-l să-ţi fie mod de viaţă. Treci de la intelect la intuiţie, de la cap la inimă, pentru că inima e mai aproape de mistere. - Osho

joi, 31 martie 2011

Iubirea fata de noi insine

                           


           Totul incepe cu a te iubi pe tine insuti. Deci intai e necesar sa reinvatam sa ne iubim si sa ne acceptam asa cum suntem. Pentru a fi doar Iubire, e util sa aveti aceasta stare. Aceasta stare de acceptare a tuturor defectelor vizibile si invizibile, existente inca in ACUM-ul personalitatii noastre. Uneori doar noi le vedem, cel mai bine ar fi sa ii intrebati si pe ceilalti; insa sa fiti siguri ca spun adevarul.
         Ca sa intelegeti asta mai usor, ganditi-va ca suntem asemenea lui Dumnzeu, adica si noi suntem divini, suntem perfecti asa cum suntem, cu Adevarat. Nu faceti confuzia ca daca sunteti perfecti asa cum sunteti, ACUM, asa e firesc sa fie. Firesc e sa fim iubire, linste si pace, aceasta e starea de normalitate, cea in care au fost Adam si Eva, si noi putem trai raiul pe pamant, doar ca inca avem de renuntat la iluziile in care am fost prinsi.


         Stiu ca ne e mai usor ca sa ne iubeasca ceilalti, dar chiar e necesar sa experimentam asta? Eu zic ca nu, pentru ca cersind iubire, fara a oferi ceva care sa aibe valoare de adevar, va disparea din viata noastra acea persoana si astfel atragem asupra noastra suferinta.
        Se intampla la inceputul experientei noastre, insa cu timpul vom afla detasarea de tot ce e in jurul nostru si vom fi deasupra lor, apoi vom intelege ca aveam nevoie de o asemenea experienta in viata noastra, ori pentru a ne reaminti, ori pentru a invata ceva, pentru a reusi mai tarziu sa ii ajutam pe cei din jur.
          Invatand sa te iubesti, inveti sa te cunosti, inveti sa te desoperi, astfel stii cine esti cu adevarat si stii de ce esti in stare sa faci si ceea ce poti oferi celorlalti.



Iubirea neconditionata

Probabil ca multi ati auzit aceste cuvinte, sau daca nu, ati dorit de la ceilalti o astfel de iubire, incostient. Aceasta iubire neconditionata este de fapt iubirea divina, este Sursa Creatiei, Creatorul. Din iubire neconditionata am fost creati, altfel nu se putea sa fie.
            Iubirea neconditionata nu are limite, nu are atasamente, nu are obligatii si drepturi, nu are nimic, desi de fapt este TOTUL.
            Veti intelege asta doar in momentul cand va deschideti catre aceasta experieta, cand sunteti deschisi, altfel nu veti intelege niciodata.
Cand iubesti neconditionat, nu gandesti ca trebuie sa fie ceva, cumva; esti in totul si totul e in tine, nu ai lipsuri, nu ai dorinte, egoul dispare, tot ce “vrei” e sa daruiesti iubirea ta. Chiar daca ti se pare ca nu primesti nimic inapoi, crede-ma ca primesti mai mult decat iti poti inchipui.
            Dumnezeu ne-a creat din iubire, noi am uitat asta si am devenit egoisti, am vrut sa avem ceva doar al nostru, astfel El ne-a dat diverse experiente de-a lungul anilor. Ne-a dat potoape, furtuni, boli, suferinte si tot nu am inteles.
            Acum e momentul sa intelegem asta, pentru ca vedeti, altfel nu se mai poate, uitati-va in jur, totul se schimba atat de repede, atatea suferinte, atatea boli, atatia oameni care mor, atatea civilizatii care dispar fata urma. Probabil ca v-ati intrebat si ati gasit diferite raspunsuri mentale care v-au multumit, dar Adevarul este in voi si stiti ca doar prin Iubire se poate schimba tot. Acest moment este unic, desi totul pare haos, e momentul sa ne ridicam deasupra si asta se face doar prin iubire. E momentul in care e necesar sa renuntam la egouri, la dorinte si la tot ce inseamna atasamente fata de aceasta lume. Prin Iubire suntem puternici, prin Iubire nimic si nimeni nu ne poate dobora, asemeni lui Isus si a tututor inteleptilor acestui pamant. 

Iubirea e cea care face legatura dintre noi si  Divinitate, intre pamant si intregul Univers, intre femeie si barbat, intre yin si yang, intre tot si nimic.
Ca sa fiti doar iubire e util sa renuntati la minte, la atasamente si la dorinte, nu va v-a fi usor, insa daca cereti ajutor il veti primi, “bate si ti se va deschide, cauta si vei afla, cheama-ma si voi veni,” spune Isus.

Nu uitati ca Adevarul ne va elibera, Iubirea e esenta noastra.

Iubirea - Dragostea




1)  Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n-aş avea dragoste, Sunt o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor.
 
2)  Şi chiar dacă aş avea darul proorociei, şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa; chiar dacă aş avea toată credinţa aşa încît să mut şi munţii, şi n-aş avea dragoste, nu Sunt nimic.

3)  Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic.
 
4Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie,
 
5)  nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău,
 
6)  nu se bucură de neleguire, ci se bucură de adevăr,
 
7 ) acopere totul, crede totul, nădăjduieşte totul, sufera totul.
 
8 ) Dragostea nu va pieri niciodată. Proorociile se vor sfârşi; limbile vor înceta; cunoştinţa va avea sfârşit.

9)  Căci cunoaştem în parte, şi proorocim în parte;
 
10)  dar când va veni ce este desăvârşit, acest „în parte” se va sfârşi.

 
11)  Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil, gândeam ca un copil; când m-am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc.
 
12)  Acum, vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea faţă în faţă. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaşte deplin, aşa cum am fost şi eu cunoscut pe deplin. 

13)  Acum, deci, rămân aceste trei: credinţa, nădejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.



1 Corinteni 13  


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...