Ce trebuie să știm despre relațiile sacre

de Aida Călin

Comuniunea sufletească în cuplu asigură succesul
Mulți își doresc să aibă relații de cuplu de succes, dar nu au idee ce înseamnă aceasta. Ne punem deci întrebarea care sunt semnele succesului în acest caz? Să fie doar numărul anilor petrecuți împreună? Cu cât mai mulți ani, cu atât cuplul este un model de succes?  Oare așa să fie?

Se pare că totuși nu este așa. Multe cupluri aleg să rămână împreună din motive exterioare cuplului. Existența copiilor, dependențele materiale și financiare, siguranța momentană și frica de necunoscut sunt unele din motive. Puțini sunt însă aceia care rămân împreună o viață întreagă pentru că se iubesc cu adevărat și nu pentru că au nevoie unul de altul. Iubirea adevărată are la bază dorința de a dărui și nu nevoia de a primi. Un cuplu care reușește să păstreze iubirea ani la rând și să aprofundeze conexiunea sufletească ce i-a unit de la început, este cu adevărat un cuplu de succes.

Dar se poate și mai mult decât atât. Există relații de iubire care au la bază sentimente  mai înalte, mai profunde, mai spirituale. Aceste relații pot fi numite relații sacre. Nu întâlnim așa ușor astfel de relații sacre în jurul nostru, dar atunci când te întâlnești cu așa ceva, te marchează pentru totdeauna.

Relațiile sacre există, dar sunt rare
Relațiile sacre sunt relații în care cei doi se iubesc sincer unul pe celălalt, se bucură unul de celălalt și împreună conlucrează într-o manieră lucidă și conștientă pentru un scop spiritual pe care și-l aleg împreună. Mai toți oamenii își doresc o relație de cuplu ideală. De aceea, se vorbește foarte mult despre cum să-ți găsești sufletul pereche, flacăra geamănă sau iubirea adevărată. Și totuși ce e ideal pentru cineva, poate să nu fie interesant pentru altcineva. Deci cum putem înțelege relațiile sacre?

Ceea ce aduce sacrul într-o relație este percepția lăuntrică a fiecăruia, maniera magică în care cei doi experimentează bucuria iubirii adevărate, dincolo de ego-ul și dorințele individuale ale celor doi.

Sacralizarea unei relații apare atunci când cei doi sunt conștienți că:
1. Faptul că sunt împreună nu e întâmplător.
2.Iubirea vine de la Dumnezeu și de aceea este infinită.
3. Au ceva de făcut împreună, o misiune spirituală care depășește confortul individual.
 4.” Noi” este mai important decât ”eu”.
5. Împreună sunt UNUL, nu doi.
6. Sinceritatea și autenticitatea permite o îmbrățișare permanentă a sufletului celuilalt chiar și atunci când nu sunt împreună în același loc.
7. A iubi nu înseamnă a privi unul la celălalt, ci a privi amândoi în aceeași direcție.
8. Încrederea unul în celălalt fundamentează relația.
9. Orice problemă de cuplu are o rezolvare ce este găsită împreună și constituie o lecție ce e necesar să fie învățată.
10. Iubirea depășește limitele temporale și spațiale și se regăsește în eternitatea divină.

Adevărata împlinire provine din revelarea Sursei divine interioare
Căutarea iubirii începe când o ființă realizează că se simte incompletă. Mulți oameni caută relații pentru a încerca să-și găsească iubirea – să-și găsească sufletul-pereche sau cealaltă jumătate. Cu alte cuvinte, mulți încearcă să se întregească prin căutarea iubirii în exteriorul lor, în iubirea dăruită lor de către o altă persoană. Și totuși adevărata întregire nu vine din exterior. Piesa lipsă care ne face pe noi toți să ne simțim UNUL este descoperirea sursei divine interioare infinite. Dar în general nu ne dăm seama de aceasta din prima și avem tendința să căutăm în exterior.
Această explorare a iubirii oferă ocazia descoperirii unuia dintre cele mai înalte adevăruri ale umanității: cea mai împlinitoare și mai sacră relație a noastră este cea pe care o avem cu noi înșine. Prima relație sacră o avem cu noi înșine, cu SINELE nostru divin, iar iubirea de Sine e fundamentală pentru toate relațiile sacre.

Sunt mereu oglinda ta divină
Și totuși, uneori conjuncturile relaționale par a ne abate de la calea cunoașterii de sine prin oglindirea slăbiciunilor și a vulnerabilităților noastre. Aceasta este însă doar o aparență ce se topește la o privire aprofundată. În fapt, relațiile oferă provocări care devin ocazii nelimitate pentru dezvoltare, autocontrol și iubire de sine. Când suntem într-o relație sacră, pecetluim tacit un legământ sfânt cu cel sau cea pe care îl/o iubim: „voi fi o oglindă pentru tine, pentru a te ajuta să-ți vezi reflexia divină, să-ți revelezi cine ești cu adevărat ca esență ultimă, și știu că și tu ești și vei fi oglinda mea divină”.

Acest legământ spiritual permite relației să ne catalizeze dezvoltarea personală și evoluția spirituală. Când celălalt ne oglindește și ne reflectă toate energiile, noi ne putem vedea mai clar și astfel intrăm împreună pe ruta rapidă a iubirii autentice în relația de cuplu.

Această abordare este de fapt cea care face diferența dintre relațiile obișnuite (chiar și cele de succes) și relațiile sacre. Împreună ne descoperim potențialul infinit de a-l iubi pe Dumnezeu prezent ca iubire în celălalt. În acest mod iubirea ne înalță și ne sacralizează. Căci din acea perspectivă a iubirii de Sine, dobândim o capacitate mărită de a ne dărui și împărtăși iubirea pentru alte ființe. Iubirea împărtășită într-o relație sacră e un dar ce reflectă Sinele Divin Infinit în fiecare ființă.

Înțelegerea relațiilor ca și catalizatori, arată de ce atâtea relații devin mai dificile în timp. Când cei doi iubiți sunt ca niște oglinzi unul pentru celălalt, fiecare revelează celuilalt aspecte până atunci tăinuite față de sine.  Umbrele de conștiință ale celuilalt sunt gradual aduse la lumină și de aceea adeseori relațiile sunt provocatoare.
Relațiile sacre nu creează nevoi și dependențe, ci conferă libertate și comuniune sufletească și spirituală. Într-o relație sacră, cei doi iubiți evoluează împreună oglindindu-se reciproc ca și ființe sublime prin calitățile lor divine. Ei pot evolua în același ritm  sau în ritmuri diferite, pe niveluri tot mai înalte de conștiință în iubirea de Sine.

Relațiile sacre sunt relațiile viitorului - un viitor luminos și profund spiritual.