Renunţă la mintea care gândeşte în proză; trezeşte alt gen de minte care gândeşte poetic. Lasă-ţi deoparte priceperea la silogisme; cântecul lasă-l să-ţi fie mod de viaţă. Treci de la intelect la intuiţie, de la cap la inimă, pentru că inima e mai aproape de mistere. - Osho

sâmbătă, 15 decembrie 2012

Interactiunea dintre un el si o ea, ca un cerc complet, terminat, in care nu mai trebuie ceva in plus


Actiunile care exprima 'adevarul', au intotdeauna
limita (sau masura) bunului simt.
Cand asta nu este, actiunea a devenit a intereselor
personale, bazate pe placere, satisfactie,
incercarea eterna de a implini neimplinirea
(imposibila de realizat).
Imi dau seama ca centrul de greutate de la baza
relatiilor interumane, si implicit a relatiei dintre
un el si o ea, sta aceasta masura sau limita a
bunului simt. Denaturarea acestei 'limite' s-a
petrecut prin impunerea si crearea de limite, avand
ca exemplu clar, casatoria.
Cum, limitele bunului simt, nu ne ingradesc
niciodata, dimpotriva sunt insasi expresia
libertatii interioare.
De fapt noi nu 'facem' limite, ci le putem vedea,
sau descoperi.
Orice limita 'facuta' sau creata,
care nu este de la sine si deci "simtita", e menita
sa ne faca se ne simtim ingraditi, captivi, fara
rost.
"Curentul" libertinismului, se bazeaza pe
'incalcarea' limitelor create de mintea umana, care
de altfel nu exista si nu au existat in natura
vreodata; Asadar, in loc sa cautam libertatea,
incalcand orice fel de 'regula' sau limita,  ar
trebui sa vedem limitele asa cum sunt.ea
dintre un el si o ea, ca un cerc complet, ter
Nu putem fi
liberi decat cunoscand limitele relatiei cu noi
insine, cu celalalt, samd. 
Eu vad interactiunea
dintre un el si o ea, ca un cerc complet, terminat,

 in care nu mai trebuie ceva in plus. Asadar, intr-o
astfel de relatie, sincera, bunul simt niciodata
nu-i va trimite pe cei doi in afara relatiei, decat
in cazul in care relatia e inexistenta.

Si totusi, daca relatia e sincera, si unul din cei
doi isi cauta un al treilea, ce se intampla de fapt?

Evident, problemele sau cel putin o problema dintre
cei doi, este ignorata, moment in care 'pilotul
automat' fuge sa gaseasca solutia 'in afara',
niciodata la indemana sau in apropriere(in propria
casa), ci cat mai departe posibil;

 

Alt lucru, uneori ignorat, este ceea ce ii 'atrage'
cu adevarat sa fie impreuna(dincolo de interesele
hormonale). Daca e ceva de care sa fim constienti,
cred ca astea sunt printre primele lucruri.
Relatia cu cineva isi are radacinile in cine/ce
suntem cu adevarat.
Asadar, ar trebui sa revenim la noi insine, cand
ne-am imprastiat prea mult in ce vrem sau urmarim,
uitand cine suntem de fapt, de la ce a pornit.
"Revenind" la noi ne putem da seama daca ceea ce
vrem sau urmarim, chiar este in acord cu noi.. sau
nu; Iar daca nu e cu noi , evident nu este nici cu
celalalt.. Si astfel cum sa aiba loc relationarea?
Asadar cred ca ce conteaza de fapt este ca ce vrem, sa fie in acord cu
cu ce suntem, indiferent ce am auzit, invatat
sau spus cineva.
Ce e in acord cu noi, logic daca nu altfel, nu poate sa ne duca in 'eroare', nicicum.


http://atonewiththeearth.blogspot.ro/2012/12/draft.html
Trimiteți un comentariu
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...