Renunţă la mintea care gândeşte în proză; trezeşte alt gen de minte care gândeşte poetic. Lasă-ţi deoparte priceperea la silogisme; cântecul lasă-l să-ţi fie mod de viaţă. Treci de la intelect la intuiţie, de la cap la inimă, pentru că inima e mai aproape de mistere. - Osho

duminică, 20 noiembrie 2011

Nu­mai dacă îi admiţi pe ceilalţi în inima ta, devii capabil să-i eliberezi.

Iubeşte-ţi aproapele, aşa cum ai vrea să te iubeşti pe tine însuţi. Fă-l să fie la fel de important. Nu fă sacrificii pentru el şi nu-i cere ca el să facă sacrificii pentru tine, ci ajută-l când poţi şi primeşte-i ajutorul cu recunoştinţă, atunci când ai nevoie de ei. Această reciprocitate simplă şi plină de demnitate este un gest a! iubirii şi acceptării. El demonstrează încredere şi stimă reciprocă. Mai mult de-atât e prea mult. Mai puţin de-atât e prea puţin.
Iubirea se exprimă numai printr-o inimă deschisă.
Deschiderea inimii nu este o tehnică, ci o disponibilitate emoţio­nală ce trece dincolo de limitele definirii conceptuale. Pe măsură ce fie­care formă se schimbă, inima se deschide fără frică spre conţinutul ei schimbător.
Ca să pricepi ceva din această lume, trebuie să înveţi să priveşti dincolo de formă, către intenţia creativă. Fii receptiv la intenţia aflată în spatele modului de exprimare a unei persoane şi vei vedea mai clar ce înseamnă aceasta pentru ea. Dar priveşte numai forma nudă şi vei vedea ce înseamnă această formă pentru tine.
„A privi dincolo de formă” este un alt mod de a spune „priveşte dincolo de propriile tale idei preconcepute.” Ca să-l vezi pe semenul tău aşa cum este el în realitate, trebuie să priveşti dincolo de judecăţile tale despre el. Dacă vrei să-l cunoşti, trebuie să te apropii de el, să-ţi deschizi inima şi să-l întrebi care îi este intenţia.
Acesta este singurul gest ce te va conduce spre cunoaşterea lui.
Când intenţiile cuiva se schimbă, se schimbă şi forma care e su­portul acestor intenţii. Dacă eşti sensibil la propriile tale intenţii şi la ce­le ale altora, vei fi mai bine pregătit pentru modificările formei.
Detaşarea de formă provine dintr-o atitudine de apropiere de alţii, nu de înstrăinare.
A-i ţine la distanţă pe ceilalţi nu aduce detaşarea, ci opusul ei. Nu­mai dacă îi admiţi pe ceilalţi în inima ta, devii capabil să-i eliberezi.
Compasiunea şi detaşarea merg mână în mână.
 
Trimiteți un comentariu
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...