Renunţă la mintea care gândeşte în proză; trezeşte alt gen de minte care gândeşte poetic. Lasă-ţi deoparte priceperea la silogisme; cântecul lasă-l să-ţi fie mod de viaţă. Treci de la intelect la intuiţie, de la cap la inimă, pentru că inima e mai aproape de mistere. - Osho

miercuri, 7 decembrie 2011

Sex is a cosmic mystery

marți, 6 decembrie 2011

Relatiile in noua era

Mesaj de la Jeshua prin Pamela Kribbe




Dragi prieteni, Eu sunt cu voi astăzi cu multă bucurie şi fericire. Energia mea curge printre voi şi o puteţi simţi, aceasta nu este o prelegere în sens tradiţional. Am trecut pe o anumită energie (în completarea informaţiilor) şi voi sunteţi la fel de mult o parte a acesteia ca şi Mine şi Pamela şi Gerrit. În fiinţarea noastră aici împreună, vom crea un câmp sau vortex de energie în această cameră, în această deschidere către Pământ. Prin urmare acest loc este sacru. Şi în orice loc unde oamenii – îngeri în trupuri umane – se adună împreună şi se alătură cu intenţia de a însămânţa lumina lor pe pământ, acel loc devine sacru.




Aş dori să spun pe scurt ceva despre fenomenul de canalizare (channeling), care a devenit atât de popular mai nou. Cunoaşteţi cu toţii conceptul de prana, care este pezent în yoga şi în filozofia estică. Prana este o energie spirituală pe care o obţineţi cu fiecare respiratie. Ideea este că nu inspiraţi doar oxigen atunci când inspiraţi ci şi o energie a forţei de viaţă, o energie cosmică care depăşeşte planul fizic şi vă permite să trăiţi. Acum, ceea ce aş vrea să subliniez este că : toată lumea inhalează prana, împreună cu oxigenul în procesul de respiraţie, fiecare canalizează în mod continuu în felul său. Canalizarea nu este rezervată pentru câţiva oameni ca un cadou special. Canalizarea este cel mai natural lucru din lume. Vedeţi voi, voi nu puteţi trăi fără energia cosmică. Voi nu puteţi exista, trăi şi creşte fără a lua energie cosmică. La fel cum nu puteţi trăi numai cu oxigen, nu puteţi funcţiona nici măcar într-un mod de bază, fără o legătură cu energia cosmică, care este casa voastră. Pământ şi cosmos, oxigen şi prana, ambele sunt necesare pentru a vă manifesta complet ca o fiinţă umană în realitatea de pe pământ.




În channeling-ul precedent v-am numit păzitori, cei care deschid poarta spre mai multă lumină pe pământ. Dar voi sunteţi, de asemenea, constructori de poduri, cei care mediază între tărâmul cosmic şi pământ, cei care canalizează energia cosmică pe pământ. Acest lucru este ceea ce faceţi de fapt şi este ceva ce aveţi nevoie să faceţi pentru a simţi bucurie, pentru a vă simţi folositori şi sănătoşi. Voi canalizaţi ori de câte ori vă utilizaţi intuiţia, ori de câte ori coborâţi adânc în interiorul vostru şi simţiţi cum sunt lucrurile pentru voi şi cum aţi dori să le schimbaţi. În aceste momente formaţi un canal cu sinele vostru superior şi vă conectaţi la înţelepciunea nepământeană, la tărâmurile cosmice care vă pot sprijini în atingerea scopurilor voastre aici, pe pământ. Fiecare dintre voi canalizează într-un fel pentru a vă realinia cu fiinţa voastră mai înaltă care este în afară de spaţiu şi timp.




Astăzi ne împărtăşim energiile noastre şi ne alăturăm pentru a canaliza o energie cosmică care încearcă să-şi găsească drumul său spre pământ în această Nouă Eră. Noua Eră nu mai este o viziune a viitorului. Ea se manifestă deja în viaţa de zi cu zi a nenumărate persoane fizice. Dacă citiţi ziarele sau urmăriţi ştirile poate părea că timpul nu este propice încă. Dar trezirea provocată de Noua Eră începe la nivel de individ, nu la nivel de guverne, instituţii şi organizaţii. Este în propria voastră existenţă de zi cu zi ca un flux nou de energie ce se prezintă singură. Acesta este fluxul din inima voastră care vă invită şi vă cheamă să trăiţi şi să acţionaţi în acord cu luminozitatea şi înţelepciunea sa. Acesta este modul în care are loc naşterea Noii Ere, prin atenţia acordată de către persoanele fizice obişnuite şoaptelor din inima lor. Fundamentul spiritual la orice schimbare sau transformare reală este întotdeauna stabilit la nivel individual. Energia care se trezeşte în inimile voastre îşi va găsi treptat drum prin instituţiile şi organizaţiile care sunt încă în vechea paradigmă a conştiinţei bazate pe ego. Bastioanele vechi ale puterii se vor surpa, nu prin violenţă, ci prin tandra energie a inimii. Când inima preia conducerea vechiul se va prăbuşi, şi nu sub presiunea puterii şi a violenţei, ci sub presiunea iubirii.




În această Nouă Eră relaţiile vor suferi o transformare majoră. Relaţiile sunt sursa celor mai profunde emoţii ale voastre, ajungând de la o mare bucurie la o agonie profundă. În cadrul relaţiilor voastre puteţi deveni conştienţi de o durere interioară care este în esenţă mult mai veche decât relaţia în sine, chiar mai veche decât existenţa voastră umană.




În aceste vremuri sunteţi invitaţi, şi adesea provocaţi, să dobândiţi o adâncă auto-vindecare în domeniul relaţiilor. Datorită noii energii în sine, prezentă acum, este posibil să transformaţi elementele distructive ale unei relaţii într-un flux pozitiv, egal de energie între voi şi alte persoane. Cu toate acestea vindecarea şi transformarea personală poate însemna, de asemenea, faptul că vă eliberaţi de relaţiile în care nu vă puteţi exprima în mod corespunzător pe voi înşivă. Frecvent aceasta înseamnă că, chiar dacă iubiţi pe cineva foarte mult, va trebui să-i spuneţi la revedere, pentru că calea voastră interioară vă duce într-o direcţie diferită. Fie că este vorba de reînnoire sau de despărţire într-o relaţie, sunteţi cu toţii provocaţi să faceţi faţă celor mai profunde aspecte în acest domeniu al relaţiilor personale. Apelul inimii, al energiei bazate pe inimă care marchează Noua Eră, a intrat în viaţa voastră de zi cu zi şi nu îl mai puteţi ignora.




Pentru a explica de ce relaţiile vă pot răni atât de mult şi să vă întoarcă viaţa cu susul în jos, aş dori să vă spun ceva despre ancestrala durere pe care o purtaţi în sufletul vostru. Este o durere foarte veche, mult mai veche decât această viaţă, mai veche chiar decât toate vieţile voastre anterioare pe pământ. Aş vrea să vă întoarceţi la durerea originală a naşterii voastre ca suflet.




“A fost odată ca niciodată “, totul a fost întreg şi indivizibil. Vă puteţi imagina asta? Lăsaţi-vă imaginaţia să zboare liber pentru un moment. Imaginaţi-vă: nu sunteţi într-un corp, sunteţi conştiinţă pură şi sunteţi o parte a unui câmp de energie uriaş care vă înconjoară într-un mod confortabil. Simţiţi că sunteţi parte din această unitate şi sunteţi îndrăgiţi fără condiţii. Simţiţi cum acest câmp de energie vă acoperă ca o plapumă imensă şi confortabilă, ca o energie iubitoare abundentă, care vă permite să exploraţi şi să vă dezvoltaţi în mod liber, fără a vă face să vă îndoiţi vreodată de dreptul vostru intrinsec de a fi cine sunteţi. Nu anxietate, nu frică. Aceste sentimente de confort şi de securitate au constituit condiţiile pre-naşterii voastre ca suflet individual. A fost un pântec cosmic. Chiar dacă este foarte îndepărtat de starea voastră actuală, inima voastră tânjeşte în continuare după acest sentiment de completitudine şi plinătate, sentimentul de siguranţă absolută pe care l-aţi experimentat în această plapumă de iubire şi de bunăvoinţă. Sentimentul de unitate vă reaminteşte că aţi fost Dumnezeu. Împreună în această plapumă de iubire voi l-aţi constituit pe Dumnezeu. În această conştiinţă divină sau plapumă de iubire, s-a decis la un moment dat crearea unei noi situaţii. Este foarte dificil de pus în cuvinte umane dar, probabil, vă puteţi imagina că în Dumnezeu, această unitate de conştientizare, a existat o dorinţă pentru ceva diferit, ceva alfel decât unitatea. A fost, ca să spunem aşa, o dorinţă de experimentare. Atunci când eşti complet asimilat într-o plenitudine a finţei pure, nu experimentezi lucruri – pur şi simplu eşti. În ciuda extazului şi a siguranţei totale în această stare de a fi, a existat o parte a lui Dumnezeu, o parte din această conştiinţă cosmică, care a vrut să exploreze şi să evolueze. Această parte ” s-a despărţit de sine.”




Voi sunteţi această parte a lui Dumnezeu. La un moment dat conştiinţa voastră a fost de acord cu acest experiment de a ieşi din unitate şi de a deveni un “eu”, o entitate în sine, o conştiinţă individuală definită. Acesta a fost un pas uriaş. Din adâncul fiinţei voastre aţi simţit că acest lucru a fost un lucru bun. Aţi simţit că dorinţa de creativitate şi de reînnoire a fost o aspiraţie pozitivă şi valoroasă. Cu toate acestea, momentul în care aţi ieşit de fapt din câmpul unităţii a fost dureros. Pentru prima dată în amintirea voastră, pentru prima dată în viaţa voastră aţi simţit o durere profundă. Aţi fost rupţi de manifestarea unui tărâm de iubire şi de siguranţă care era subînţeles pentru voi. Aceasta este durerea naşterii la care M-am referit. Chiar şi în timpul acestei prime experienţe intense a părăsirii, ceva în adâncul fiinţei voastre v-a spus că era în regulă, că aceasta a fost alegerea voastră. Dar durerea a fost atât de adâncă încât în straturile exterioare ale fiinţei voastre aţi devenit confuzi şi dezorientaţi. A devenit destul de greu să păstraţi legătura cu cunoaşterea profundă din interiorul vostru, nivelul interior la care sunteţi Dumnezeu şi ştiţi că totul este bine.




Partea chinuită care a apărut în acel moment eu o numesc copilul interior. Sufletul vostru, individualitatea voastră unică, poartă în sine extremele unei cunoaşteri divine pure pe de o parte şi a unui copil cosmic traumatizat pe de altă parte. Această unitate a lui Dumnezeu şi a Copilului, a cunoaşterii şi a experienţei au pornit într-o lungă călătorie. Aţi pornit ca un suflet individual. Aţi început să investigaţi şi să experimentaţi cum este să fii un Eu, un individ definit.




Dumnezeu a transformat o parte din Sinele Divin în suflet. Sufletul are nevoie de experienţă pentru a-şi găsi din nou originile sale divine. Sufletul trebuie să trăiască, să experimenteze, să descopere, să se autodistrugă pentru a se recrea, în scopul de a simţi ce este sufletul cu adevărat, şi anume Dumnezeu. Dovada faptului că Sinele este unul şi întreg a fost distrusă şi a trebuit să fie recâştigată prin experienţă. Acest lucru, în sine, a fost o faptă de mare creativitate. Naşterea conştiinţei Eu-lui a fost un miracol! Nu a mai existat niciodată înainte.




Adeseori încercaţi să transcendeţi graniţele Eu-lui, în scopul de a experimenta din nou unitatea şi adânca armonie. Puteţi spune că acesta este adevăratul scop al căutării voastre spirituale. Dar luaţi în considerare pentru o clipă: din punctul de vedere al lui Dumnezeu aici este Eu-l, separarea, care constituie un miracol! Starea de a fi UNA a fost o situaţie normală, ” cum a fost întotdeauna.” În miracolul de a fi un suflet individual se află o frumuseţe imensă, bucurie şi putere creativă. Motivul pentru care voi nu experimentaţi aceasta este că încă vă mai luptaţi cu durerea naşterii voastre ca suflet. Undeva adânc în interiorul vostru ţipătul primar de frică şi de trădare răsună încă: este amintirea de a fi rupt de Mama / Tatăl tău, de omniprezenta plapumă de dragoste şi siguranţă.




În călătoria voastră prin timp şi experienţe aţi trecut prin atât de multe lucruri. Aţi încercat tot felul de forme diferite. Au fost o mulţime de încarnări în care nu aţi avut forma corpului uman, dar asta nu este atât de relevant acum. Ceea ce contează pentru mine în acest context este faptul că pe parcursul acestei istorii foarte lungi aţi fost călăuziţi de două motive diferite. Pe de o parte, a fost pofta de explorare, creare şi reînnoire şi pe de altă parte, a fost dorul de casă, sentimentul de a fi alungat din paradis şi o singurătate copleşitoare.




Prin partea aventuroasă, progresistă din voi înşivă, energia care v-a împins afară din pântecele cosmic, aţi experimentat şi aţi creat mult. Dar din cauza durerii naşterii voastre şi a dorului de casă pe care îl purtaţi în voi, aţi avut de a face cu o mulţime de traume şi deziluzii. Creaţiile voastre nu au fost, prin urmare, întotdeauna binevoitoare. În timpul călătoriilor voastre prin timp şi spaţiu aţi făcut lucruri pe care le-aţi regretat mai târziu – lucruri pe care le-aţi putea numi “rele” (în ghilimele). Aceste acţiuni au fost, din perspectiva noastră, pur şi simplu rezultatul deciziei de a plonja în experienţă şi de a vă aventura în necunoscut. Vedeţi, de îndată ce vă decideţi să deveniţi un individ, să vă rupeţi de la unitatea de sine evidentă, nu puteţi experimenta doar lumina. Trebuie să descoperiţi totul din nou. Deci veţi experimenta de asemenea şi întunericul. Veţi experimenta tot ce există, până la extreme.




În punctul vostru actual de evoluţie, începeţi să realizaţi că totul rezistă sau eşuează din puterea de a vă îmbrăţişa cu adevărat Eu-l. Este vorba despre a vă îmbrăţişa cu adevărat divinitatea voastră şi din această conştiinţă de sine, să experimentaţi bucuria şi abundenţa. În momentul naşterii voastre cosmice, în momentul în care dezolarea şi durerea v-au învăluit, aţi început să vă simţiţi mici şi nesemnificativi. Din acel moment, aţi început să căutaţi ceva care vă poate salva – o putere sau o forţă din afara voastră, un zeu, un lider, un partener, un copil, etc. În procesul de trezire pe care acum îl experimentaţi, vă daţi seama că siguranţa absolută pe care o doriţi nu o găsiţi în nimic din afara voastră, indiferent dacă este vorba de o mamă, un iubit sau un zeu. Oricât de puternic această dorinţă sau dorul de casă pot fi declanşate într-o relaţie deosebită, nu veţi găsi această siguranţă absolută acolo, nici măcar într-o relaţie cu Dumnezeu.




Lumina acestei flăcări a conştiinţei de sine interioare aduce atât de multă bucurie, un sentiment atât de profund de întoarcere acasă care vă pune toate relaţiile într-o nouă perspectivă. De exemplu, vă simţiţi mai puţin preocupaţi de lucrurile pe care alte persoane vi le spun. Dacă cineva vă critică sau nu are încredere în voi, nu o luaţi automat în mod personal. Vă simţiţi mai puţin afectaţi sau dornici să reacţionaţi. Lăsaţi să treacă mai uşor iar nevoia de a vă apăra, atât pe voi cât şi pe alţii se evaporă. Atunci când sunteţi cu uşurinţă afectaţi emoţional de ceea ce o altă persoană crede despre voi, acest lucru indică faptul că în interior există un dispreţ de sine care vă face să daţi credit opiniilor negative ale altora. Nu veţi rezolva acest dispreţ de sine prin înlocuirea unui conflict cu altul, ci numai mergând în interior şi intrând în contact cu rănile emoţionale din interiorul vostru. Acestea sunt mult mai vechi decât în acel moment specific de respingere.




De fapt, toate durerile cauzate de respingere, toate durerile relaţiei, se întorc la durerea originară, durerea nevindecată a naşterii. Aceasta poate părea ca şi cum aş face un pas uriaş aici pentru că sunt tot felul de situaţii complexe în relaţii care par să indice faptul că, cauza se află mai aproape. Poate părea că durerea este cauzată de ceva ce partenerul vostru a făcut sau nu a făcut. Poate părea ca şi cum ceva din afara voastră provoacă durerea. Şi, prin urmare, credeţi că soluţia la problema voastră se află în comportamentul celuilalt. Dar permiteţi-mi să vă spun ceva : în mod fundamental lucraţi pentru vindecarea unei dureri ancestrale din interiorul vostru. Dacă nu sunteţi conştienţi de acest lucru, puteţi uşor să vă încurcaţi în relaţii problematice care pot fi extrem de dureroase.




Mai ales în relaţiile bărbat / femeie (relaţiile de dragoste), încercaţi frecvent să creaţi un fel de unitate şi de siguranţă între voi care seamănă cu starea primitivă de unitate de care vă amintiţi vag. Subconştient voi încercaţi să recreaţi sentimentul de a fi confortabil înfăşuraţi într-o plapumă de dragoste şi acceptare necondiţionată. Copilul care este în voi strigă după acceptarea necondiţionată. Totuşi, dacă copilul din voi îmbrăţisează copilul din partenerul vostru, adesea rezultă o strânsoare sufocantă care blochează ambii parteneri în exprimarea sinelui autentic.




Ce se întâmplă este că deveniţi dependenţi emoţional şi aveţi nevoie de dragostea sau de aprobarea altei persoane pentru bunăstarea voastră. Dependenţa întotdeauna duce la probleme de putere şi de control, pentru că a avea nevoie de cineva este egal cu dorinţa de a-i controla comportamentul. Acesta este începutul unei relaţii distructive. Să renunţi la individualitatea ta într-o relatie, condus de un dor subconştient pentru unitate absolută, este distructiv faţă de voi înşivă, precum şi faţă de alte persoane.




Adevărata dragoste dintre doi oameni arată ca două câmpuri de energie care pot funcţiona în deplină independenţă unul de celălat. Fiecare câmp de energie este o unitate în sine şi se conectează la altul pe baza acestei unităţi. În relaţiile în care partenerii sunt dependenţi unul de celălalt, veţi găsi o luptă necoordonată pentru “întregul organic,” ei nu doresc sau nu sunt capabili să funcţioneze unul fără celălalt. Acest lucru conduce la o încurcătură de energii care pot fi observate în domeniile aurice sub forma cordoanelor de energie prin care partenerii se alimentează reciproc. Ei se hrănesc cu energiile ataşate de dependenţă şi de control. Acest tip de energie încurcată indică faptul că nu vă asumaţi răspunderea pentru voi înşivă, că nu faceţi faţă vechilor răni ale sufletului pe care doar voi le puteţi vindeca. Numai dacă voi vă abordaţi această durere profundă şi vă asumaţi responsabilitatea, veţi vedea că nu aveţi niciodată nevoie de altcineva pentru a fi întregi şi vă veţi elibera de aspectul distructiv al relaţiei.






Relaţiile karmice




În acest context, Aş dori să spun ceva despre relaţiile karmice. Prin aceasta Eu înţeleg relaţiile dintre oameni care s-au cunoscut în alte vieţi şi care au experimentat emoţii intense unul cu privire la celălalt. Semnul distinctiv al unei relaţii karmice este că partenerii poartă în ei emoţii nerezolvate cum ar fi vina, frica, dependenţa, gelozia, furia sau ceva de acest tip. Din cauza acestei încărcături emoţionale nerezolvate, se simt atraşi unul de celălalt într-o altă încarnare. Scopul reîntâlnirii este de a oferi oportunitatea rezolvării problemei de faţă. Aceasta se întâmplă prin recrearea aceleaşi probleme într-o scurtă perioadă de timp. Când se întâlnesc prima dată, “jucătorii” karmici simt un îndemn imperios să se apropie unul de altul şi după un timp ei încep să repete modelele vechilor lor roluri emoţionale. Scena a fost acum pregătită pentru a face faţă vechii probleme încă o dată şi poate de a o rezolva într-un mod mult mai luminat. Scopul spiritual al reîntâlnirii pentru ambii parteneri este ca ei să facă alte alegeri decât cele pe care le-au făcut în timpul vieţii anterioare.




Am de gând să dau un exemplu aici. Imaginaţi-vă o femeie care, într-o viaţă anterioară, a avut un soţ care a fost destul de posesiv şi autoritar. Pentru un timp ea a acceptat acest lucru, dar la un moment dat a decis că a fost de ajuns şi a rupt relaţia. După un timp soţul s-a sinucis. Femeia a avut remuşcări. A crezut că ea era de vină. Nu ar fi trebuit să-i mai dea încă o şansă? Ea a resimţit această vinovăţie pentru tot restul vieţii ei.




Într-o altă viaţă ei se întâlnesc din nou. Există o atracţie ciudată între ei. La început, bărbatul este extrem de fermecător şi ea este în centrul atenţiei sale. O adoră. Ei încep o relaţie. Dar, din acest moment el devine tot mai gelos şi posesiv. O suspectează de adulter. Ea se trezeşte într-o luptă interioară. Este furioasă şi supărată că o acuză pe nedrept, dar simte, de asemenea, o obligaţie ciudată să fie iertătoare şi să-i mai dea o şansă. Este un om rănit, crede ea, nu poate fi ajutat dacă are această teamă de a fi abandonat. Poate îl pot ajuta să treacă peste asta. Ea îşi justifică comportamentul în acest fel, dar, de fapt, ea permite încălcarea graniţelor sale personale. Relaţia îi afectează în mod negativ stima de sine.




Alegerea cea mai eliberatoare pentru femeie ar fi acum să rupă relaţia şi să plece pe drumul ei, fără nici un sentiment de vinovăţie. Durerea şi frica soţului ei nu sunt responsabilitatea ei. Durerea lui şi sentimentul ei de vinovăţie au condus la o relaţie distructivă. Relaţia lor era deja încărcată emoţional, din cauza unei alte vieţi. Scopul reîntâlnirii este că femeia trebuie să înveţe să lase lucrurile să meargă fără sentimente de vinovăţie şi că bărbatul trebuie să înveţe să stea pe propriile lui picioare din punct de vedere emoţional. Aşa că singura soluţie reală este să rupă relaţia. Soluţia pentru karma femeii este să se elibereze de sentimentul de vinovăţie o dată pentru totdeauna. Greşeala pe care ea a făcut-o în timpul fostei ei vieţi nu a fost faptul că şi-a abandonat soţul ci că s-a simţit responsabilă pentru sinuciderea lui. Plecarea soţiei lui în această viaţă îl confruntă din nou pe soţ cu propria lui durere şi teamă şi mai degrabă îi oferă o nouă oportunitate pentru a face faţă acestor emoţii decât de a scăpa de ele.




Puteţi recunoaşte o întâlnire karmică prin faptul că simţiţi imediat cealaltă persoană ciudat de familiară. Destul de des, există, de asemenea, o atracţie reciprocă, ceva convingător în aer, care vă îndeamnă să fiţi împreună şi să vă descoperiţi unul pe celălat. În cazul în care oportunitatea este disponibilă, această atracţie puternică se poate transforma într-o relaţie de iubire sau o dragoste nebună. Emoţiile pe care le experimentaţi pot fi atât de copleşitoare încât credeţi că v-aţi întâlnit sufletul geamăn. Cu toate acestea lucrurile nu sunt ceea ce par a fi. Într-o astfel de relaţie vor exista întotdeauna probleme care, mai devreme sau mai târziu vor ieşi la iveală. De multe ori partenerii se implică într-un conflict psihologic, care are puterea, controlul şi dependenţa ca ingrediente principale. Prin aceasta ei repetă o tragedie pe care în subconştient o recunosc dintr-o viaţă anterioară. Într-o viaţă trecută ei ar fi putut fi iubiţi, părinte şi copil, şef şi subordonat, sau un alt tip de relaţie. Dar amândoi au simţit în fiecare o durere interioară profundă prin acte de infidelitate, abuz de putere sau, prin contrast, o afecţiune prea puternică. A fost un conflict profund între ei care a provocat răni adânci şi traume emoţionale. Acesta este motivul pentru care forţele de atracţie, precum şi cele de respingere pot fi atât de violente atunci când aceste întâlniri au loc într-o nouă întrupare.




Invitaţia spirituală pentru toate sufletele care sunt energetic încurcate în acest fel este de a se lăsa reciproc să plece şi să devină “entităţi-de sine-stătătoare,” libere şi independente. Relaţiile karmice cum sunt menţionate aici nu sunt aproape niciodată, pe termen lung, relaţii stabile, iubitoare. Ele sunt mai degrabă relaţii distructive, decât relaţii de vindecare. Destul de des, scopul de bază al întâlnirii este de a reuşi fiecare să-l elibereze pe celălat. Acest lucru este ceva ce nu ar putea fi realizat prin una sau mai multe vieţi trecute, dar acum este o altă oportunitate de a se elibera reciproc, prin iubire.




Dacă vă aflaţi voi înşivă într-o relaţie care este caracterizată de emoţii intense, care evocă multă durere şi suferinţă, dar din care nu vă puteţi elibera, vă rog să înţelegeţi că nimic nu vă obligă să staţi cu o altă persoană. De asemenea, pricepeţi că emoţiile intense mai des se raportează la o durere profundă decât la iubirea reciprocă. Energia iubirii este în esenţă, calmă şi liniştită, veselă şi inspiratoare. Nu este grea, obositoare şi tragică. Dacă o relaţie începe să aibă aceste trăsături, este timpul să o lăsaţi să plece mai degrabă decât să “lucraţi la ea” încă o dată.




Uneori, vă convingeţi că trebuie să rămâneţi împreună pentru că “împărţiţi karma” şi pentru că trebuie “să faceţi lucrurile împreună”. Voi faceţi apel la natura karmei ca argument pentru prelungirea relaţiei, în timp ce amândoi suferiţi atât mult. De fapt, voi distorsionaţi conceptul de karmă aici. Voi nu vă plătiţi karma împreună; karma este individuală. Karma ca miză în astfel de relaţii după cum am menţionat înainte de multe ori presupune eliberarea completă, retragerea dintr-o astfel de relaţie în scopul de a experimenta că sunteţi întregi voi înşivă. Din nou, rezolvarea karmei este ceva ce faci pe cont propriu. O altă persoană poate atinge sau declanşa ceva în voi, ceva care creează o mare dramă între voi. Dar singura voastră sarcină şi provocare rămâne să vă rezolvaţi propriile voastre răni interioare, nu problemele celeilalte persoane. Sunteţi responsabili doar pentru voi înşivă.




Acest lucru este important de înţeles deoarece este una dintre principalele capcane în relaţii. Voi nu sunteţi responsabili pentru partenerul vostru şi partenerul vostru nu este responsabil pentru voi. Soluţia problemelor voastre nu se află în comportamentul celeilalte persoane. Uneori sunteţi atât de conectaţi la copilul interior al partenerului vostru, interiorul rănit din punct de vedere emoţional, încât simţiţi că voi sunteţi cel care îl va “salva”. Sau partenerul vostru ar putea încerca acelaşi lucru cu voi. Dar acest lucru nu va funcţiona. Veţi consolida emoţiile neputinţei şi victimizării în cealaltă persoană, aşa încât ar fi mai util dacă în cele din urmă, aţi trage linie şi v-aţi ocupa doar de voi. Este destinaţia voastră să fiţi capabili să vă simţiţi întregi şi compleţi, cu desăvârşire pe cont propriu. Aceasta este cea mai importantă condiţie pentru o relaţie cu adevărat împlinită.






Vindecarea relaţiilor




Există relaţii de vindecare şi există relaţii distructive. O caracteristică a relaţiilor de vindecare este ca partenerii să se respecte reciproc aşa cum sunt, fără a încerca să se schimbe reciproc. Ei simt multă plăcere unul în compania celuilalt, dar ei nu se simt neliniştiţi, disperaţi sau singuri dacă celălalt nu este prin preajmă. În acest tip de relaţie oferi înţelegere, susţinere şi încurajare pentru cel pe care îl iubeşti, fără a încerca să-i rezolvi problemele. Este libertate şi pace în relaţie. Desigur, pot exista neînţelegeri din când în când, dar emoţiile pe care ele le aduc sunt de scurtă durată. Ambii parteneri sunt pregătiţi să ierte. Există o conexiune de inimă între ei ca urmare a faptului că ei nu preiau emoţiile celuilalt sau greşelile lor personale. Pentru că ei nu trebuie să declanşeze un strat mai profund de durere, ei nu le acordă o importanţă atât de mare. Din punct de vedere emoţional ambii parteneri sunt independenţi. Ei îşi trag puterea şi bunăstarea nu din aprobarea sau prezenţa partenerului lor. El sau ea nu trebuie să umple un gol în vieţile lor, dar adaugă ceva nou şi esenţial.




Într-o relaţie de vindecare partenerii se pot cunoaşte dintr-una sau mai multe vieţi anterioare. Dar în aceste cazuri nu prea există o povară emoţională karmică aşa cum este descrisă mai sus. Cele două suflete s-au putut cunoaşte într-o viaţă anterioară într-un mod care a fost în esenţă, de încurajare şi susţinere. Ca prieteni, parteneri sau ca părinte şi copil, s-au recunoscut reciproc ca suflete pereche. Acest fapt creează o legătură indisolubilă de-a lungul mai multor vieţi.




Să vă dau un alt exemplu. Un tânăr creşte într-o familie săracă undeva în Evul Mediu. El este prin natura lui blând şi sensibil şi nu se încadrează foarte bine în mediul din jurul lui. Familia lui este formată din oameni care muncesc din greu, mai degrabă brute decât oameni, care puţin se gândesc la natura sa visătoare, nepractică. Când creşte, el intră într-o mănăstire. Nu este fericit cu adevărat nici aici, pentru că viaţa este bine reglementată şi există puţină căldură umană sau comunicare între oamenii care trăiesc acolo. Există totuşi un om care este un pic diferit. Este un preot care are un rang mai mare, dar care nu are nici un aer de autoritate şi care este cu adevărat interesat de el. Din când în când îl întreabă cum merg lucrurile şi îi dă de făcut câteva treburi plăcute cum ar fi grădinăritul. De fiecare dată când se uită unul la altul există un sentiment de recunoaştere, o simpatie între ei. Este o legătură tăcută, din inimă. Deşi nu se întâlnesc foarte des şi nici nu vorbesc foarte mult, preotul este o sursă de speranţă şi încurajare pentru tânăr.




Într-o viaţă următoare acest om este femeie. Din nou, ea are un caracter blând şi visător şi are probleme în a sta pe picioarele ei. Când devine adultă ea se împotmoleşte într-o căsătorie cu un om care este autoritar şi face pe şeful. La început, ea a fost înşelată de distincta, puternica lui charismă, dar mai târziu ea îşi dă seama că dominaţia lui o limitează şi o asupreşte. Cu toate acestea, ea consideră că este foarte dificil să se elibereze de el. La locul ei de muncă, uneori, ea menţionează subiectul unui coleg, un om oarecum mai în vârstă. El o încurajează să stea pe picioarele ei şi să rămână credincioasă nevoilor ei. De fiecare dată când vorbeşte cu el, intuitiv, ea ştie că el are dreptate. Apoi, după o accentuare a conflictului interior ea divorţează de soţul ei. Legătura cu colegul ei se schimbă acum. Ea simte afecţiune pentru el. El se dovedeşte a fi singur. Ea simte atât de multă linişte cu el şi i se pare că se cunosc dintotdeauna. Ei încep o relaţie, care este afectuoasă, relaxată şi încurajatoare pentru amândoi. Simpatia care curgea între ei într-o viaţă anterioară acum se conturează ca o relaţie împlinită de soţ şi soţie.




Aceasta este o relaţie de vindecare. Femeia a luat o decizie esenţială în a-şi lăsa soţul şi a alege pentru ea însăşi. Prin aceasta ea şi-a afirmat independenţa ei emoţională. Acest lucru a creat baza pentru o relaţie iubitoare, bine echilibrată cu un suflet potrivit.






Suflete gemene




În acest punct aş dori să spun ceva despre conceptul de suflete gemene, probabil familiar vouă tuturor. Ideea de suflete gemene exercită o atracţie profundă asupra voastră. Cu toate acestea, este potenţial destul de periculoasă, deoarece poate fi interpretată într-un mod care mai degrabă întăreşte durerea naşterii şi dependenţa emoţională în fiecare dintre voi, decât o rezolvă. Acest lucru se întâmplă atunci când concepţia voastră despre conceptul de suflete gemene este că există o altă persoană care vi se potriveşte perfect şi care vă face să vă simţiţi întregi. Acesta este conceptul vostru de suflet geamăn şi anume că ar fi jumătatea voastră. Apoi presupuneţi că unitatea şi siguranţa care vă lipsesc atât de profund o veţi regăsi în altcineva care este perechea perfectă pentru voi.




În conformitate cu această noţiune imatură de suflete gemene, sufletele sunt considerate a fi două jumătăţi, care împreună formează o unitate. De obicei, cele două jumătăţi sunt masculin şi feminin. Deci, această noţiune nu doar că vă sugerează că sunteţi incompleţi, dar, de asemenea, că sunteţi în esenţă, de sex masculin sau feminin. Puteţi vedea, probabil, că această noţiune de suflete gemene nu este sănătoasă sau vindecătoare din punct de vedere spiritual. Vă face dependenţi de ceva din afara voastră. Ea neagă originea voastră divină ce implică că eşti tot, şi bărbat şi femeie, şi că eşti întreg şi complet în tine însuţi. Se creează tot felul de iluzii care vă duc departe de casă. Şi prin “casă” Vreau să spun propria voastră persoană, divinitatea voastră, “Eu-l.” Nici un suflet nu este menit să fie jumătatea altuia.




Sufletele gemene chiar există şi ele sunt literalmente ceea ce implică cuvântul: sunt gemene. Ele sunt suflete cu acelaşi “ton sentimental” sau vibraţie, sau aţi putea spune cu acelaşi moment al naşterii, ca şi în cazul gemenilor biologici.Timpul special al naşterii, acest moment unic în timp şi spaţiu, are o încărcătură sentimentală unică percepută în interiorul sufletelor care vin la viaţă. Ele nu sunt dependente unul de altul în nici un fel. Ele nu sunt nici bărbat, nici femeie. Dar ele sunt cu siguranţă acordate cu alte spirite înrudite.




Care este motivul pentru crearea sufletelor gemene? De ce există? Voi de multe ori credeţi că raţiunea de a fi pentru ceva este efectul procesului de învăţare. Dar acesta nu este cazul sufletelor gemene. Motivul pentru existenţa sufletelor gemene nu este de a învăţa ceva. Scopul este pur şi simplu bucuria şi creativitatea. Sufletele gemene nu au nici o funcţie în cadrul dualităţii. Vă veţi întâlni sufletul geamăn atunci când veţi transcende dualitatea, atunci când vă veţi identifica din nou cu Dumnezeu în interiorul vostru, care este întreg şi nedivizat şi care este capabil să ia orice formă sau înfăţişare. Sufletele gemene se întâlnesc din nou în călătoria lor înapoi spre casă.




Să ne întoarcem pentru un moment la începutul călătoriei. În momentul în care ieşiţi din starea de unime şi deveniţi un individ, intraţi în dualitate. Dintr-o dată este întuneric şi lumină, mare şi mic, bolnav şi sănătos, etc. Realitatea este divizată. Nu mai aveţi nici un cadru de referinţă pentru cine sunteţi cu adevărat. La început, v-aţi luat identitatea din “fiind-o parte-din-întreg”. Acum sunteţi o singură parte ruptă expresie a întregului. Dar, fără ştirea voastră conştientă, cineva care este egal cu voi vă însoţeşte, cineva care vă seamănă cât mai mult cu putinţă. Aţi împărţit “acelaşi spaţiu” în plapuma unimii, atât de aproape unul de celălat încât nu aţi ştiut că sunteţi doi până nu v-aţi născut. Ceea ce-i leagă pe cei doi tu este ceva dincolo de dualitate, ceva anterior istoriei dualităţii. Acest lucru este greu de exprimat în cuvinte în mod corespunzător, pentru că sfidează definiţiile voastre obişnuite ale identităţii în care sunteţi fie unul fie doi şi nu puteţi fi ambele în acelaşi timp.




Acum, aţi fost amândoi programaţi într-o călătorie, un drum lung cu multe experienţe. Amândoi tu aţi experimentat extremele dualităţii, pentru a descoperi treptat că esenţa voastră nu se află în dualitate, ci în afara acesteia, în ceva care-i stă la bază. De îndată ce aţi devenit profund conştienţi de această unime de bază, călătoria voastră înapoi începe. Încetul cu încetul vă simţiţi mai puţin ataşaţi de lucrurile exterioare cum ar fi puterea, faima, banii sau prestigiul. Înţelegeţi din ce în ce mai mult că cheia nu este ceea ce experimentaţi ci cum experimentaţi. Vă creaţi propria fericire sau suferinţă prin starea voastră de conştiinţă. Vă descoperiţi puterea propriei voastre conştiinţe.




După ce aţi trecut prin toate maximele şi minimele dualităţii va exista un moment în care vă veţi întâlni sufletul geamăn. În energia şi înfăţişarea sufletului vostru geamăn, veţi recunoaste o parte foarte profundă din voi, esenţa voastră de dincolo de dualitate, şi prin această reală recunoaştere veţi începe să vă înţelegeţi mai bine pe voi înşivă şi să deveniţi conştienţi de cine sunteţi cu adevărat. Geamănul vostru este un cadru de referinţă pentru voi, care vă poartă în afara credinţelor limitate despre voi înşivă pe care le-aţi avut în timpul vieţii voastre şi în vieţile anterioare. V-aţi eliberat de a vedea această oglindire a voastră în geamănul vostru, este ca un memento şi nu are nimic de-a face cu dependenţa emoţională. Întâlnirea voastră ajută ca fiecare dintre voi să devină mai puternic şi mai conştient de sine ca individ, exprimând creativitatea şi iubirea voastră pe pământ. Aceasta vă accelerează călătoria de întoarcere, deoarece vă ajută să vă ridicaţi la un nivel mai înalt de unitate în timp ce vă păstraţi şi vă exprimaţi pe deplin Eu-l vostru, individualitatea voastră unică.




În cele din urmă suntem cu toţii unul. Noi suntem susţinuţi de o energie care este universală în noi toţi. Dar, în acelaşi timp, există o individualitate în noi toţi. Sufletul geamăn este într-o anumită măsură, legătura dintre individualitate şi unitate. Este ca o piatră de temelie a unităţii. Dacă vă conectaţi cu sufletul vostru geamăn conştient şi material, vă va duce la crearea a ceva nou: o energie terţă, care se naşte din acţiunea lor combinată. Această energie ajută întotdeauna la sporirea conştientizării unităţii pe o scară mai mare decât o fac doar două dintre ele. Pentru că sunt în drum spre casă, sufletele gemene se simt inspirate să ancoreze energiile de iubire şi de unitate pe pământ şi fac acest lucru într-un mod care corespunde propriilor lor talente şi competenţe unice. În acest mod, iubirea sufletelor gemene pune piatra de hotar între “fiind unul” şi “fiind Una”.




Există o legătură interioară profundă între sufletele gemene, dar asta nu schimbă cu nimic faptul că acestea sunt unităţi complete ele însele. Alăturarea lor aduce iubire şi bucurie şi reunirea lor sporeşte creativitatea şi autoîmplinirea. Ele se susţin reciproc fără a cădea în capcanele dependenţei sau dependenţei emoţionale. Iubirea dintre sufletele gemene nu este menită să le facă pe fiecare complete, ci să creeze ceva nou: în loc ca cele două să devină una, cele două vor deveni trei.










Vindecarea durerii naşterii cosmice




Vă veţi întâlni sufletul geamăn la un moment dat. Vă rog să lăsaţi această cunoaştere să fie suficientă pentru voi. Încercaţi să nu rămâneţi cu speranţe şi aşteptări care vă scot din aici-şi-acum. Ceea ce contează în acest moment este faptul că vă daţi seama pe deplin că dragostea şi dorinţa de siguranţă pe care o vreţi stăruitor sunt prezente în interiorul vostru. Cheia este să realizaţi că această absolută auto-acceptare nu vă poate fi niciodată oferită de către nimeni altcineva, nici măcar de sufletul geamăn.




Nu numai în relaţiile de dragoste, dar, de asemenea, în relaţiile părinte-copil, există tentaţia de a găsi unitatea absolută sau de siguranţă în ceilalţi. Gândiţi-vă la un părinte care în secret vrea ca copilul lui să realizeze toate visele pe care el nu şi le-a îndeplinit, sau un copil care a crescut şi care încă se agaţă de părinţii lui şi îi consideră a fi un refugiu absolut sigur.




Este important să deveniţi conştienţi de dinamica şi motivele care stau la baza relaţiilor voastre şi să le vindecaţi în lumina conştiinţei voastre. Dorul de casa voastră cosmică nu va fi vindecat de către sau într-o relaţie. Acest lucru va fi realizat de voi singuri, prin deplina realizare a cine sunteţi voi, prin realizarea luminii, frumuseţii şi divinităţii voastre. Aceasta este destinaţia călătoriei.




De asemenea, nu veţi reveni la starea de unitate din care aţi venit.”Plapuma de dragoste”, din care v-aţi născut a constituit stadiul de embrion. Acum aţi devenit dumnezei maturi. Veţi crea un câmp de siguranţă absolută şi iubire din inima voastră şi veţi permite altora să se împărtăşească din ea fără nici o condiţie. Aceasta este esenţa lui Dumnezeu: iubirea necondiţionată care radiază, crează şi preţuieşte fără nici o agendă, fără nici un calcul.




Aş vrea să vă rog acum să staţi în linişte câteva momente şi să vă simţiţi cu adevărat Eu-l, fiinţa voastră unică, în voi înşivă. Dacă sunteţi înconjuraţi de oameni, pentru un moment simţiţi-vă “Eu-l” foarte puternic. Necondiţionat, sunteţi această parte a lui Dumnezeu. Nu este ceva ce poate fi luat de la voi, este prezenţa de netăgăduit al lui ESTE.




Şi acum simţiţi cum această realitate de netăgăduit a prezenţei Eu poate fi o sursă de bucurie şi de tărie pentru voi. Spuneţi da miracolului propriei voastre fiinţe şi îmbrăţişaţi-l. Da, eu sunt Eu. Eu sunt separat şi unic, propria-mi fiinţă. Eu mă pot conecta profund cu alţii, dar, de asemenea, să rămân pentru totdeauna “Eu.” Aţi putea crede că în spatele acestui adevăr se află singurătate şi pustiire, dar vă rog să treceţi dincolo de aceste gânduri şi să simţiţi puterea şi vitalitatea din voi. Dacă într-adevăr spuneţi da individualităţii voastre, veţi experimenta încredere de sine şi credinţă. Pe această bază veţi crea relaţii iubitoare iar singurătatea şi pustiirea se vor dizolva.




Atunci când sentimentele de singurătate şi pustiire vă copleşesc, luaţi copilul din voi în poală. Observaţi durerea în acest copil. Este dorul de siguranţa totală, cunoscută odată ca embrion. El vrea să vadă acea siguranţă reflectată pe faţa partenerului vostru, pe faţa copilului vostru, pe faţa mamei sau tatălui vostru, pe faţa unui terapeut. Apoi arătaţi-i copilului faţa voastră. Voi aveţi faţa unui înger pentru acest copil. Voi sunteţi meniţi să vindecaţi acest copil, în modul cel mai absolut pe care îl puteţi visa. Nici eu, nici vreun alt “maestru” nu este capabil să o facă pentru voi. Noi vă putem arăta doar direcţia. Voi înşivă sunteţi salvatorii voştri.




În final, aş dori să vă invit să simţiţi comuniunea noastră pentru un moment. Chiar dacă nu sunteţi prezenţi şi doar citiţi acest material, simţiţi conectarea noastră. Nu vă concentraţi pe individualitate acum, ci pe comuniunea noastră într-un mod foarte liber şi uşor. Simţiţi energia, simţi ceea ce ne aduce împreună. Este o dorinţă pentru o stare de plenitudine. Acum, imaginaţi-vă că suntem înconjuraţi de cea mai puternică energie care există, energia sinelui vostru trezit, energia îngerului din voi. Să ne permitem să respirăm în această energie şi să stăm un minut pentru a simţi profund puterea sa.


Vă mulţumesc pentru prezenţa dumneavoastră.




Pamela Kribbe
sursa:www.jeshua.net

sâmbătă, 3 decembrie 2011

IUBIREA in Creatie

Cred sincer ca este cea mai absenta si cea mai importanta calitate a fiintelor umane: capacitatea de a iubi – atat pe sine, cat si intreaga creatie si manifestare. Scriu acest articol de 1 decembrie unde toti si-au amintit ca sunt romani si s-au felicitat intre ei pentru asta. Cand si-au amintit ultima oara oare ca sunt fiinte umane? Ca traim pe o planeta minunata, plina de viata care ne iubeste asa cum suntem si ne-a sustinut si ne sustine inca, desi zilnic o calcam in picioare cu salbaticie? Cand am vazut pe o harta mai mult decat granite? Oameni? Vedem tari, pasapoarte, calatorii, hoteluri si nu vedem oamenii de langa. Ne laudam cu locatiile vazute desi in calatoriile noastre nu am fost niciodata capabili sa luam in brate si sa spunem te iubesc unei alte fiinte umane de alta asa zisa “nationalitate” sau culoare. Si avem tupeul sa vorbim de iubire. Ne santajam in relatii sau ne suportam si ne mintim ca ne iubim. Ne controlam copiii la maxim, ne impunem in fata lor si poate la sfarsitul zilei o sa ii mintim si pe ei ca ii iubim. Sau poate nu. Eu niciodata nu am auzit cat eram copil un te iubesc din partea parintilor. Sunt convinsa ca nu sunt singurul caz. Ne judecam parintii la maxim si dupa ne mintim din nou ca ii iubim. Pana cand?

Iubirea ia nastere cu iubirea de sine. Pentru asta trebuie sa fii constient de cine esti. Aici avem toti o lectie MARE de depasit, si totodata si cel mai mare pacat din Creatie: NE-INCREDEREA in sine. Asta e plantata din copilarie, daca scapam cu incredere in noi nu puteam fi supusi, obedienti si educabili. Binenteles, neincredere transmisa din generatie in generatie, ca si falsa iubire. Nu poti sa te iubesti dar sa nu ai incredere in tine, merg mana in mana. Asa ca uitati-va bine in voi si faceti corectiile necesare – constientizarea e mereu primul pas, apoi o decizie ferma ca voi nu veti mai participa la aceste programe, ca viata voastra nu va arata asa. Totul e constientizare si alegere.
Apoi, dupa ce ati rezolvat in voi acest aspect, o sa va vina mult mai usor sa intelegeti starea de iubire si cum arata exteriorul. Dumnezeu iubeste intreaga Creatie asa cum este, fara sa o judece. Fiecare are experienta lui, exact cea de care acea entitate are nevoie. Cel mai mare ajutor pe care il puteti da cuiva e sa va raspanditi lumina proprie si sa iubiti totul in jur. Totul creste cu si din iubire. Iubirea nu are granite, nu are culoare politica, nu are nationalitate, nu are culoare, nu santajeaza, nu cere, nu judeca, nu are nevoi, nu tine cont de legaturile de familie, nu poseda, nu e materiala. Ce are? Totul. Nu are nevoie de nimic decat sa fie impartasita ca sa poate creste infinit, sa imbogateasca tot ce atinge, sa infloreasca o planeta intreaga. Nu se refera numai la fiintele umane ci se extinde catre toata Creatia, exista in toata Creatia, e valoarea suprema din univers, incepe mereu de la tine si nu are nicio limita. Numai asa ne vom putea recapata UMANITATEA, poezia, muzica, dansul, incantarea, frumusetea, lumina, CONSTIINTA care sunt prezente in fiecare dintre noi, adanc ingropate de falsele valori. Fara valorile FUNDAMENTALE nu reprezentam nimic ca fiinte umane. Mai conteaza ca azi am fost romani? Si asa n-am facut nimic pentru asta. Altii mor in Africa doar pentru ca au avut ghinionul sa se nasca acolo. Oare nu tot fiinte umane sunt? E provocarea maxima sa ajungem acolo, IN IUBIRE, dar si singura care merita.

vineri, 2 decembrie 2011

Angel-A (film)




André, un arab de origine americana caruia i s-au furat actele, este amenintat de catre mafiotii de la care imprumutase bani si, dupa ce constata ca nici politia nu-i este de niciun ajutor, decide sa se sinucida, aruncandu-se de pe un pod. In fata sa, o tanara frumoasa si inalta se arunca in apa, iar acesta, condus doar de curaj, sare dupa ea si o salveaza de la innec. Fata, pe nume Angela, il informeaza ca viata sa ii apartine lui de-acum incolo. In curand André va afla ca un inger s-a pogorat in viata sa si incearca sa il indrepte pe drumul cel bun si sa ii schimbe in bine imaginea de sine. Ce se va intampla, insa, in momentul in care iubirea va schimba viata barbatului, mai ales ca "obiectul" afectiunii este insusi ingerul...?

Filmul poate fi descarcat de aici:  Filme pentru spirit

duminică, 27 noiembrie 2011

Sexualitate şi spiritualitate

"Mi se pare de mare importanta intelegerea a ceea ce este cu adevarat sexualitatea sacra, mai ales ca subiectul a suferit mari distorsiuni de-a lungul timpului. In plus, pe cel angajat in procesul Realizarii Sinelui, o sexualitate inalta, alaturi de meditatie, il ajuta enorm sa dobandeasca acea energizare in corp (ridicarea Kundalini) necesara deschiderii glandei pineale. Prin deschiderea glandei pineale se obtine starea de claritate mentala (samadhi) care iti permite sa percepi unitatea Creatiei si a legaturii cu Sursa.

Vreau sa le multumesc tuturor celor care fac munca de vindecare in relatiile lor cu sexul opus. Orice iertare autentica, orice dizolvare cu iubire a conflictelor cu celalalt sex, orice situatie in care alegem sa-l iubim pe celalalt in loc sa ne fortam punctul de vedere asupra lui, orice situatie in care trecem peste frici si inhibitii si ne deschidem inima... toate sunt abordari creative ce inlocuiesc vechile programe de frica si conflict din Subconstientul Colectiv.

Deoarece aceasta inseamna CREATIVITATEA - abordarea unor situatii conflictuale dintr-o stare noua comparativ cu ceea ce se obisnuieste de regula. Cand abordezi conflictele din viata ta din starea de iubire, infrangi programele de ura si adversitate dupa care s-a condus oamenirea in ultimele 5000 de ani de istorie consemnata. Creativitatea inseamna sa te ridici deasupra conditionarilor perpetuate prin traditie, obisnuinta, reguli, moda etc. Atunci cand abordezi fiecare situatie ce apare cu discernamant si calm interior, refuzand sa fii pe pilot automat si sa reactionezi impulsiv in baza emotiilor, trecand peste orgoliile si justificarile mintii conditionate... ai sansa sa gasesti o rezolvare plina de iubire... Oare ce inseamnau cuvintele lui Iisus cand indemna "Iubiti pe vrajmasii vostri..." daca nu o invitatie la a fi creativi si a raspunde inovator cu iubire acolo unde conditionarile (traditiile si modelele sociale) iti dicteaza sa raspunzi cu ura. Caci a aduce Lumina (Iubire) acolo unde este intuneric (ura) reprezinta atribut divin, reflectare a Sinelui nostru Inalt (“Iubiţi pe vrăjmaşii voştri [...] şi veţi fi fiii Celui Preaînalt”).
Ne doresc tuturor sa ne manifestam din Sinele nostru Inalt, din lumina Constiintei, spre Bucuria Intregului care suntem!


Sexualitate şi spiritualitate

Este un subiect pe care aş dori să-l discutăm azi şi care a avut un mare impact asupra voastră de-a lungul istoriei voastre pe pământ. Este vorba despre sexualitate şi despre cum este ea experimentată de către bărbaţi şi de către femei.
Nu este un subiect uşor. Sexualitatea a devenit împovărată de multe judecăţi, temeri şi emoţii. Cu greu orice aspect al ei mai este spontan şi de la sine înţeles. Este ca şi cum am spune că aspectul copilăresc al sexualităţii, aspectul copilului inocent care explorează liber, s-a pierdut. Sunteţi plini de frică şi de tensiuni atunci cînd vine vorba să vă exprimaţi sexualitatea.
Aş vrea să abordez această povară în acest mesaj, dar mai întâi aş dori să spun câte ceva despre ce semnificaţie are sexualitatea din punct de vedere spiritual.

Sexualitatea este dansul împreună al celor două energii, masculină şi feminină. La origini sexualitatea a fost mai mult decât un simplu act fizic. A fost menită să fie un dans în care să participe toate nivelele sau aspectele voastre şi ale partenerului vostru.
Voi face distincţie între patru nivele sau aspecte care pot juca un rol în acest dans al energiilor.


Cele patru aspecte ale experienţei sexuale

Primul este la nivel fizic, aspectul corpului fizic. Corpul este inocent. Corpul cunoaşte dorinţa sexuală şi pofta şi aceasta este ceva ce este prezent în mod spontan în interiorul corpului. Corpul urmăreşte satisfacerea dorinţelor sale şi omul este, sau coştiinţa sufletului din om, cel care determină modul în care dorinţa sexuală este aplicată şi manifesată. Repet, corpul este inocent. El cunoaşte pofta şi dorinţa. Nu este nimic greşit în asta. Poate fi o sursă de distracţie, joc şi plăcere. Dar corpul singur nu poate alege modul în care îşi va exprima energia sexuală. Voi, fiinţa umană sunteţi cea care este responsabilă şi corpul are nevoie de conducerea voastră.
 Când vă doriţi să experimentaţi sexualitatea în modul cel mai iubitor, sediul conducerii va fi în inimă. Când vă lăsaţi inima să se ocupe de energia voastră sexuală, ea va găsi expresia cea mai plină de bucurie. Alternativa este să vă lăsa gândurile (judecăţile) sau emoţiile să conducă fluxul sexual şi veţi vedea că acest lucru va cauza mai multe blocaje în energia voastră, dar voi vorbi despre acest lucru mai jos.
Al doilea aspect al dansului sexual pe care aş vrea să-l disting este nivelul emoţional. Unirea sexuală este un act profund emoţional. Dacă ignoraţi acest aspect, voi nu sunteţi pe deplin prezenţi în act şi vă excludeţi singuri de la reala semnificaţie a sexualităţii.

În”Atitudinea fata de emoţii”, am intrat pe larg în problemele emoţiilor. Am evidenţiat puternicele emoţii ale fricii, furiei şi tristeţii şi am discutat despre cum vă pot ele scoate din centrul vostru. Când oricare dintre aceste emoţii puternice sunt prezente într-o relaţie dintre doi oameni şi ele nu sunt conştient recunoscute şi abordate, ele vor ieşi la suprafaţă atunci când ei sunt intim împreună. Aceste emoţii pot cauza reacţii psihologice de rezistenţă sau de închidere când sunt intim fizic împreună, sau corpul poate fi în imposibilitatea de a simţi poftă sau excitare.
Ori de câte ori apar aceste blocaje psihologice sau fizice, este important să vă confruntaţi cu ele la nivelul la care ele au apărut: nivelul emoţional. Când încercaţi să delimitaţi simptomele fizice fără să vă uitaţi la dinamica emoţională ce stă la bază, sunteţi lipsiţi de respect faţă de voi înşivă şi faţă de corpul vostru. Când corpul se opune intimităţii, el vă trimite un mesaj, pur şi clar, că există un blocaj emoţional. Acest fapt se poate datora unei probleme dintre voi şi partenerul vostru, sau poate fi o rană emoţională pe care o purtaţi în voi din trecut. Orice ar fi, aceasta trebuie abordată şi îngrijită în cel mai blând şi iubitor mod astfel încât energia sexuală să poată curge din nou liber.
După nivelul emoţional urmează nivelul inimii, care este sediul sentimentelor. În acelaşi channeling pe care tocmai l-am menţionat (”Atitudinea fata de emoţii”) am făcut distincţia între emoţii şi sentimente. Sentimentele aparţin de domeniul intuiţiei şi cunoaşterii interioare. Partea voastră sentimentală vă vorbeşte prin şoapte liniştite, pline de înţelepciune şi de compasiune. Ca natură emoţiile sunt mult mai puternice şi le numim ”reacţii ale neînţelegerii” pentru că asta sunt ele în esenţă :explozii ale neînţelegii a ceea ce se întâmplă cu voi. (Vedeţi mesajul pentru clarificare)
Când între partenerii sexuali se deschide inima, atunci între ei există încredere, iubire şi siguranţă.Când inima este prezentă într-o întâlnire sexuală, voi îi permiteţi intuiţiei voastre să ia act de ceea ce se petrece între voi atunci când ajungeţi intimi fizic. Nu vă ascundeţi emoţiile, vorbiţi deschis. Dureri vechi pot ieşi la suprafaţă şi ele sunt acceptate ca atare. Sunteţi acceptaţi aşa cum sunteţi şi acest tip de acceptare este cea mai mare putere de vindecare care există. Când vă conectaţi energia inimii cu energia sexuală, poate avea loc o mare vindecare într-o zonă în care este mare nevoie de ea.
Cu toate acestea, inima poate juca deasemenea un rol subtil în a vă preveni în experimentarea sexualităţii într-un mod iubitor, plin de bucurie. Inima se poate închide singură în faţa bucuriei sexualităţii din diferite motive. În primul rând ar putea fi o dorinţă a inimii să se ridice deasupra realităţii pământ. În al doilea rând ar putea fi în joc dogmele religioase care nu lasă inima să se deschidă către ceea ce este sexualitatea cu adevărat.
Vreau să fac o alocuţiune despre ambele probleme acum.
Inima poate avea o puternică înclinaţie în a se ridica deasupra planului dens al realităţii materiale. Este un fel de dor de casă. Ar putea fi o dorinţă de unitate care nu vizează deloc uniunea sexuală, dar care ,de fapt, poartă în ea o subtilă respingere a tărâmului pământ ( şi a sexualităţii de asemenea). Mulţi dintre voi cunosc dorinţa de a transcende această realitate. Mulţi dintre voi îşi amintesc energia iubirii şi armoniei pe care au experimentat-o în tărâmurile non-materiale înainte de încarnarea pe pământ. Inimile voastre strigă după uşurinţa şi luminozitatea acestei vibraţii. Voi încercaţi să sorbiţi din această energie atunci când meditaţi. Adesea chakrele superioare sunt activate în acest fel, adică inima, gâtul, cel de-al treilea ochi şi chakra coroană. Ele se deschid, în timp ce cele trei chakre inferioare (plexul solar, chakra ombilicală şi coccisul), care sunt vitale sinelui vostru pământesc, sunt mai mult sau mai puţin abandonate.
Într-un mod mult mai nenatural, aceasta se întâmplă atunci când luaţi droguri. Atunci când luaţi substanţe care expansionează mintea, chakrele superioare sunt artificial deschise şi temporar puteţi experimenta extazul şi beatitudinea care vă fac să uitaţi de aspectul dens şi greu al realităţii pământ.

Deşi dorinţa şi dorul de transcendenţă sunt de înţeles, este important să faceţi pace cu realitatea pământ. Altfel veţi crea o separare artificială între partea de sus şi partea de jos a câmpului vostru energetic. Veţi acorda preferinţă în a fi în partea de sus a aurei voastre cu conştiinţa şi vă veţi creşte o subtilă sau evidentă rezistenţă la realitatea corpului, a emoţiilor şi a sexualităţii. Aceasta crează un dezechilibru în câmpul vostru energetic.
Când vă este dor de casă în acest mod, încercaţi să simţiţi motivul şi scopul pentru care sunteţi pe pământ chiar acum. Motivul pentru care sunteţi aici nu este de a transcede pământul ci de a aduce ”Acasă” jos pe pământ. Aceasta este o călătorie sacră.
Al doilea motiv pentru care inima este reticentă faţă de sexualitate sunt dogmele religioase, adesea provenind din vieţile anterioare. Pot fi vieţi în care aţi făcut jurământ de castitate sau în care aţi fost învăţaţi să simţiţi ruşine sau vinovăţie pentru plăcerile trupeşti şi sexualitate. Aceste energii pot persista încă în inima voastră. Din cauza lor voi puteţi avea judecăţi negative despre sau o rezistenţă subtilă faţă de intimitatea fizică. Aceste judecăţi şi sentimente nu se bazează pe adevăr. Din nou vreau să vă spun că în sine corpul este inocent. Pofta, dorinţa şi toate procesele fizice care vă fac să doriţi uniunea sexuală sunt procese naturale, sănătoase.Dezechilibrele care apar în zona sexualităţii sunt aproape întotdeauna datorate nivelelor non-fizice, despre care tocmai am discutat.

Cel de-al patrulea nivel şi ultimul este aspectul minţii. La nivel mental pot fi credinţe morale sau spirituale care vă opresc să vă bucuraţi de sexualitate. (majoritatea blocajelor vin de aici). Cele mai multe dintre aceste credinţe sunt de natură religioasă.
La nivel spiritual voi puteţi simţi că, corpul fizic este un fel de închisoare. Realitatea non-fizică a ”planurilor superioare”( aşa cum voi le numiţi, nu Eu) sunt atât de glorificate încât realitatea fizică devine subevaluată. Acest lucru apare frecvent printre Lucrătorii în Lumină. În special printre ei există de multe ori o rezistenţă la plăcerea şi bucuria pe care o poate oferi sexualitatea. Acest lucru rezultă în parte din credinţele morale şi religioase şi parţial din lipsa de experienţă în acest aspect al vieţii. Multe suflete Lucrători în Lumină şi-au petrecut multe vieţi ca preoţi, călugăriţe sau roluri similare, retraşi din comunitate, fără un partener sau o familie. Ei s-au focalizat atât de mult pe spiritualitate încât zona sexualităţii a fost neglijată.

Persoanele spirituale sau religioase adesea manifestă o lipsă de respect faţă de corp în expresia lui naturală. Acesta este un lucru cu adevărat regretabil deoarece corpul este expresia în materie care, din partea noastră este considerată ca fiind cea mai sacră călătorie prin care un suflet trece. Să semănaţi şi să culegeţi seminţele divinităţii voastre atât de departe de casă în realitatea materiei şi formei este un angajament sacru. Este un act divin, creator de cel mai înalt ordin.
Poate că uneori s-a întâmplat să fiţi prezenţi lîngă cineva aflat pe patul de moarte sau aţi fost martori la naşterea unui copil. În acele momente sufletul iese sau intră în dansul lui cu materia. Ambele momente sunt învăluite de o atmosferă de sacralitate. Puteţi simţi această adâncă, învăluitoare linişte plină de onoruri care anunţă plecarea sau sosirea unui suflet. În aceste momente, pe partea noastră a vălului, există cel mai mare respect pentru ceea ce faceţi voi. Dansul cu materia este sacru. Iar voi îl detestaţi atât de mult uneori !

Sexualitatea în adevăratul său înţeles este un dans cu materia în care în acelaşi timp se ridică deasupra materiei. Într-o exprimare de sine sexuală echilibrată voi transcendeţi realitatea materială fără a o ignora sau reprima, fără a abandona cele trei chakre inferioare şi fără a căuta extazul numai prin chakrele superioare. O sexualitate completă integrează toate nivelele fiinţei voastre. Sexualitatea este puntea de legătură dintre materie şi spirit.
Când doi oameni sunt intimi fizic într-un mod iubitor, toate celulele corpului lor vibrează puţin mai repede - ele încep să danseze puţin. Se deschide o poartă către o realitate energetică cu o vibraţie puţin mai ridicată şi o senzaţie mai luminoasă. După o unire sexuală în care totul din voi participă - corp, suflet şi minte - vă simţiţi liniştiţi şi bucuroşi în acelaşi timp. Este un extaz liniştit. Celulele corpului vostru au gustat energia iubirii şi în acel moment aţi adus realitatea Iubirii un pic mai aproape de voi. Voi aţi condus energia divină a Iubirii care doreşte atât de mult să curgă prin voi şi care are numai cel mai mare respect pentru natura voastră sexuală.
Dacă energia tuturor celor patru nivele curge împreună într-o unire sexuală, acesta este un act de creaţie divină. Copilul care se naşte dintr-un astfel de act este foarte natural. Când dansul masculinului şi femininului este realizat într-un mod atât de plin de bucurie, numai bunătate şi dulceaţă pot veni din el. Dacă un copil este conceput în acest mod, el intră în realitatea pământului pe un tobogan de iubire şi lumină. Este cel mai iubitor bun venit pe care-l poate primi un suflet pe pământ.
 Deoarece energiile sexuale sunt atât de preţioase, vă rog : vă rugăm să fiţi respectuoşi cu sexualitatea voastră. Atunci când există probleme, temeri sau tensiuni în jurul sexualităţii voastre, nu judecaţi sexualitatea în sine şi nu renunţaţi la ea, pentru că este o parte naturală a voastră şi încă una sacră.(De aceea caile ascetice sunt partiale. Calea catre realizarea Sinelui trebuie sa includa sexualitatea, ca fiind expresia corpului fizic, pe care Iisus il numea 'templu').


Problemele sexuale şi bătălia dintre sexe

Aş dori acum să intru în istoria sexualităţii şi apoi să spun câte ceva despre specificulproblemelor pe care femeile şi bărbaţii le experimentează în zilele noastre, în exprimarea lor de sine din punct de vedere sexual.
Multe s-au întâmplat în domeniul sexualităţii. În esenţa sa, sexualitatea poartă un mare potenţial al luminii, dar tot acolo se află şi potenţialul marilor abuzuri. Istoria despre care EU aş dori să vă vorbesc este una a puternicei bătălii dintre bărbat şi femeie. Această istorie este antică şi, de fapt, ea a început din timpul în care imperiile galactice extra-terestre au început să interfereze cu viaţa de pe pământ. (Vedeţi seria ”Lucrătorii în Lumină” pentru o prezentare mai detaliată a acestui proces) Înainte de aceasta pământul a fost un fel de paradis, o Grădină a Edenului în care frumuseţea şi inocenţa prevalau. Nu vom discuta această eră aici ci doar să reţineţi pur şi simplu că sunteţi în faza de sfârşit a unei puternice bătălii care este cu mult mai veche decât cei 5000 de ani de istorie scrisă.
În ultima etapă a acestei istorii, bărbaţii în mod clar au jucat rolul agresorului şi al asupritorului. Dar nu a fost întotdeauna aşa. Au fost timpuri în care femeia a fost mult mai puternică atât în viaţa publică cât şi în cea privată. Ea a asuprit energia masculină în moduri pe cât de crude pe atât de sadice. Femeia nu este în mod natural sexul oprimat şi supus, după cum ştiţi, şi nici nu ea este prin definiţie sexul cel mai iubitor. Stereotipurile voastre despre femei ca dulci dar lipsite de putere şi despre bărbaţi ca puternici dar insensibili spun mai multe despre ultima fază a istoriei mai sus menţionate decât despre bărbaţi şi femei ca atare.

Au fost momente anterioare istoriei scrise în care societăţile matriarhale au fost considerate ca standard. În acele timpuri şi femeile îşi foloseau energiile în moduri distructive, fiind lipsite de respect faţă de forţa vieţii individuale şi creativitatea din fiecare fiinţă umană. A fost un timp în care femeile aveau putere asupra bărbaţilor. Femeile i-au controlat şi i-au manipulat pe bărbaţi, folosind puterea emoţiei şi intuiţia cu care ele aveau o afinitate naturală. Ele şi-au folosit de asemenea abilităţile psihice pentru a-i controla pe bărbaţi. De exemplu, erau sacrificii şi ritualuri în care bărbaţii erau torturaţi şi omorâţi.
Doresc să subliniez pentru istoria voastră oficială că acest aspect atrage o imagine unilaterală a relaţiei dintre bărbaţi şi femei. Asuprirea femeii de către bărbat este evidentă pentru toată perioada acoperită de istoria voastră scrisă. Dar duşmănia şi ura pe care bărbaţii au afişat-o ( şi o mai afişează) împotriva femeilor nu a apărut fără motiv. În plus faţă de tradiţiile culturale şi obiceiurile care îi influenţează, există şi răni emoţionale profunde în sufletul colectiv masculin care provin dintr-o epocă mult mai veche.
Fără a intra în detalii despre această eră, aş vrea să vă invit să simţiţi pentru voi înşivă dacă este posibil să fi experimentat asta. Pentru femei întrebarea este : vă puteţi imagina că odată aţi exercitat putere asupra bărbaţilor şi că aţi încercat cu succes să le controlaţi energia? Iar pentru bărbaţi întrebarea este : vă puteţi imagina că acest lucru a avut loc pe scară largă şi că voi aţi fost ”sexul mai slab” ? Poate că veţi primi unele imagini sau fantezii întrebând acest lucru în interiorul vostru. Lăsaţi-vă intuiţia să vă arate şi priviţi emoţiile care ies la suprafaţă. Ar putea fi surprinzător.
În interiorul sufletului colectiv masculin, ura şi resentimentele au apărut din cauza acestei istorii străvechi. Aceasta s-a manifestat prin opresiunea energiei feminine în zona politicului dar şi în zona religiei, în mod particular prin biserică. Ideea că sexualitatea este un păcat sau în cel mai bun caz un rău necesar este o linie de gândire masculină care a fost influenţată de ura şi ranchiuna rezultată din represiunile sexualităţii masculine într-o altă eră. Sexualitatea masculină a fost în acel timp considerată a fi un instrument de procreere, fără a respecta partea sentimentală a bărbatului şi legăturile emoţionale dintre tată şi copilul său. Adeseori copilul era crescut de către mamă, fiind separat de tată, şi nu prea se acorda atenţie la ceea ce tatăl ar fi crezut sau ar fi vrut. Valorile importante au fost transmise prin imaginea mamei, şi inferioritatea bărbatului a fost una dintre acestea. Bărbatul era mai degrabă un animal de povară decât un partener egal.
Nu numai că biserica este un bastion al frustratei energii masculine, dar şi lumea ştiinţifică tratează cu ostilitate energia feminină. Deşi ştiinţa şi religia sunt în multe duşmani naturali, ele sunt unite în rezistenţa lor faţă de intuitivul, curgătorul aspect al energiei feminine. Dogmele bisericeşti sunt rigide şi sufocante, dar metodele ştiinţifice sunt tot atât de limitative dar într-o altă manieră. În timp ce impulsul din spatele ştiinţei moderne era edificator şi inovator (în dorinţa de a detrona falsa autoritate), el a fost blocat într-un tip limitat de gândire raţională care nu trebuia să permită energiei feminine să participe. Gândirea ştiinţifică este analitică şi logică, dar ea nu se deschide suficient imaginaţiei şi surselor extrasenzoriale ( intuitive ) de observare.Aversiunea pe care mulţi savanţi o au faţă de ”paranormal” ca şi, dealtfel, pentru orice ce nu poate fi explicat prin raţionamente raţionale, este de asemenea parţial datorată memoriei sufletului despre durerea şi umilinţa care datează din perioada când puterile psihice au fost abuzate de către femei şi au fost folosite împotriva lor ca instrumente de manipulare.
Vorbesc despre această istorie veche deoarece aş vrea să fie clar că în această ”bătălie dintre sexe” în cele din urmă nu sunt nici atacatori şi victime, nici băieţi buni şi băieţi răi deoarece voi toţi aţi fost amândouă. A fost o bătălie între energia feminină şi energia masculină în care aceste energii au devenit opozante, deşi ele la origine au fost complementare una celeilalte. În aceste zile şi timpuri, atăt bărbaţii cât şi femeile sunt invitaţi să-şi unească din nou forţele şi să redescopere bucuria şi onoarea dansului original al femininului şi masculinului.
În esenţă energia feminină conduce şi inspiră, în timp ce energia masculină serveşte şi protejează. Energia feminină este inspiraţia din spatele oricărei creaţii; energia masculină este aspectul care are grijă de manifestarea în formă şi acţiune. Amândouă energiile lucrează prin fiecare om, prin fiecare individ , indiferent dacă este bărbat sau femeie. Faptul că sunteţi bărbat sau femeie nu este cu adevărat relevant, ceea ce contează cu adevărat este echilibrul şi relaţia dintre cele două energii în interiorul vostru.


Blocaje în sexualitatea feminină

Voi vorbi acum despre blocajele energiei în zona sexualităţii cu aplicaţii specifice femeilor sau bărbaţilor. La femei este zona primei şi celei de-a doua chakre (coccis şi ombilic), care este cea mai afectată şi mai dureroasă ca rezultat al opresiunii sexuale şi violenţei de-a lungul secolelor.

Cu totul câteva milioane de femei au fost încadrate în roluri servile în aproape toate sectoarele societăţii, şi aceasta s-a întâmplat în multe locuri pe pământ. În ceea ce priveşte sexualitatea, această inegalitate s-a manifestat ca viol, atac şi umilinţă pe scară largă. Ca un rezultat al suferinţelor acestor femei, sufletul colectiv feminin într-adevăr a suferit incredibil. Acolo sunt răni emoţionale profunde care au nevoie de timp, iubire şi cea mai mare grijă pentru a se vindeca.
Adeseori impulsul pentru uniunea sexuală este simţit de către femeie ca un dor al inimii sau ca un sentiment spiritual. Dar când ajunge intim fizic ea poate simţi că nu-şi poate exprima liber energia sexuală, datorită energiilor blocate în prima şi cea de-a doua chakră. În aceşti centri energetici se află (sufletul) memoriile sexualităţii care a fost cândva forţată sau umilită. Aceste experienţe au fost atât de dureroase încât femeia şi-a retras energia, muşchii instinctiv se contractă sau corpul emoţional automat semnalizează rezistenţă. Celulele fizice sunt conştiente de traumă şi nu răspund atât de uşor invitaţiei la dans. Ele vor să se închidă şi să creeze o barieră care să vă protejeze de şi mai multă agresiune. Această acţiune este extrem de uşor de înţeles şi ar trebui să fie tratată întotdeauna în modul cel mai respectuos cu putinţă. Folosind orice tip de forţare pentru a îndepărta rezistenţa este într-un fel o nouă violare a centrului rănit.
Atunci când aveţi aceste emoţii ca femeie, este foarte important să deveniţi pe deplin conştientă de ele; acolo poate fi furie, rezistenţă sau frică cu privire la intimitatea fizică.Şi toate aceste emoţii sunt adeseori mai vechi decât relaţia în care vă aflaţi, mai vechi chiar decât această viaţă. Pot fi traume foarte vechi în aceste chakre inferioare care au cauzat cicatrici emoţionale profunde.
 În mod special aş vrea să sfătuiesc femeile care recunosc această durere să intre în legătură cu acele vieţi în care ele au avut rolul de atacator/agresor (în opoziţie cu victima). Sau, dacă vi se pare că este greu să vă accesaţi vieţi anterioare, intraţi în legătură cu ”energia femeii agresive sau puternice” din voi. Aceasta poate suna foarte ciudat dar motivul este următorul. Când aţi fost victima unei violenţe sexuale aceasta a cauzat multă mânie în câmpul vostru energetic. Acolo poate fi mânie din câteva vieţi. Această mânie vă blochează şi vă ţine prizonierele unui sentiment de neputinţă şi victimizare. Pentru a elibera mânia aveţi nevoie de înţelegere. Aveţi nevoie să înţelegeţi de ce şi pentru ce ; aveţi nevoie să vedeţi imaginea de ansamblu. Când vă puteţi imagina pe voi înşivă ca femeia puternică care poate fi nemiloasă şi crudă cu bărbaţii şi simţiţi în interiorul vostru că şi aceasta este o parte a voastră, atunci mânia poate fi dizolvată. Poate apărea o înţelegere mult mai profundă, o cunoaştere interioară că voi sunteţi parte a unei poveşti karmice mult mai mari în care aţi jucat ambele roluri : şi cele ale agresorului şi cele ale victimei. Este aproape imposibil să vă eliberaţi emoţiile de durere, neputinţă şi victimizare fără a privi şi cealaltă parte a voastră, ”partea întunecată”.
 Nu este absolut necesar să mergeţi în vieţile voastre trecute pentru a recunoaşte aceste părţi întunecate din voi. Puteţi deveni mai conştienţe de ele privindu-vă pe voi înşivă în viaţa de zi cu zi.Cînd simţiţi această energie (voinţa de a exercita putere sau de a-i răni pe alţii), voi puteţi simţi că nu sunteţi numai victima neajutorată a unor circumstanţe exterioare.Este o legătură karmică între atacator şi victimă; amândouă rolurile reflectă aspecte ale voastre înşivă.

Cu cât mai repede vă cunoaşteţi şi vă acceptaţi partea voastră întunecată, vă puteţi privi propriile voastre răni interioare în moduri diferite şi puteţi începe să iertaţi. Când este înţelegere, mânia poate fi dizolvată şi voi puteţi intra în legătură cu straturi mai joase ale emoţiilor : tristeţea, amărăciunea, durerea aflată pe mai multe nivele, chiar şi în corp.

Este foarte important pentru femei să recunoască aspectul agresorului în ele însele şi să lucreze cu el. Când există ură şi ranchiună în voi în ceea ce priveşte sexualitatea, realizaţi că, cu cât simţiţi mai multă ură şi mânie, cu atât mai mult vă identificaţi cu rolul victimei şi cu atât mai mult vă refuzaţi vouă înşivă libertatea. Încercaţi să simţiţi în interiorul vostru că în arena sexualităţii s-a jucat un joc karmic în care voi aţi jucat ambele roluri, băiatul rău tot atât cât şi băiatul bun. De acolo voi puteţi intra în spaţiul iertării - iertându-vă pe voi înşivă şi pe toţi ceilalţi. Lucrurile se întâmplă cu un anumit motiv. Actele de violenţă şi de represiune pot părea lipsite de sens, dar întotdeauna există o poveste în spatele lor. Şi întotdeauna când este implicată şi violenţa sexuală ea lasă impresii profunde în toate cele patru nivele ale fiinţei umane.


Blocaje în sexualitatea masculină

În ceea ce priveşte experienţa masculinului în sexualitate, blocajele care apar sunt cel mai adesea sunt la nivelul inimii şi al capului. La aceste nivele poate fi o frică de capitulare, o frică de o profundă intimitate emoţională. De cele mai multe ori aceste frici îşi au rădăcinile mult mai departe în timp decât vă puteţi aminti. Ele au legătură cu perioada în care femeile i-au dominat pe bărbaţi. Aceasta a făcut jocul atracţiei sexuale, care la început a fos inocent şi spontan, periculos. Bărbaţii au învăţat că este periculos să-şi arate deschis emoţiile şi să-şi deschidă inima faţă de partenera lor.
În interiorul bărbaţilor sunt adânc înrădăcinate frici cu privire la renunţarea la partea lor sentimentală, şi aceste frici nu este obligatoriu să se manifeste la nivel fizic. Ei pot participa fizic la actul sexual în timp ce-şi păstrează sentimentele separat. Deci bărbatul poate fi sexual prezent la nivel fizic, în timp ce partea lui sentimentală este (parţial) absentă. Emoţiile sale sunt blocate mai departe din cauza fricii sale de a se deschide şi a deveni vulnerabil din nou la respingere. Sunt amintiri vechi ale sufletului despre a fi abandonat şi zguduit emoţional.


Răbdare şi iubire

În general blocajele energetice sunt oarecum diferite la bărbaţi faţă de femei. Prin urmare este foarte important să comunicaţi deschis unul cu celălat despre ceea ce simţiţi şi ce senzaţii aveţi atunci când sunteţi împreună. Când aveţi cu adevărat încredere în partenerul vostru puteţi investiga fără ruşine unde se blochează energia voastră sexuală atunci când sunteţi intimi. Puteţi face asta devenind pur şi simplu conştienţi, când apare un flux de excitaţie şi intimitate între voi, în ce măsură vă permiteţi vouă înşivă să-l simţiţi şi să-l exprimaţi. Vedeţi dacă vă simţiţi blocaţi sau simţiţi blocaje în orice parte a corpului vostru sau în orice parte a emoţiilor şi sentimentelor voastre. Simţiţi o lumină caldă în inima voastră când sunteţi împreună? Simţiţi o deschidere spirituală faţă de celălalt ? Sunteţi pregătiţi să-l întâlniţi pe celălalt în totalitatea sa?

Sună ciudat dar voi sunteţi speriaţi de intimitatea adevărată. Voi aveţi o dorinţă puternică de a avea o relaţie împlinită. Pe străzi aproape fiecare afiş reflectă idealul unei relaţii emoţionale şi sexuale plăcute. Dar adevărata intimitate vă sperie. Când cineva ajunge foarte aproape de voi şi vă cere să vă scoateţi toate măştile, apar tot felul de inhibiţii de care nici măcar nu eraţi conştienţi. În momentele în care acestea ies la suprafaţă încercaţi să nu vă judecaţi pentru ele. Dimpotrivă, priviţi-le ca pe o oportunitate de a investiga aceste inhibiţii şi blocaje din interiorul vostru. Nimeni nu este lipsit de ele. Aproape toţi oamenii au blocaje care-i împiedică să experimenteze sexualitatea în plinătatea sensului în care v-am descris-o la început. De aceea vreau să vă rog pe voi toţi să priviţi fluxul energiei sexuale din interiorul vostru cu o conştiinţă iubitoare – indiferent de faptul că sunteţi singuri sau implicaţi într-o relaţie - şi să trataţi aceste blocaje pe care le găsiţi cu grijă şi respect. Forţa este cel mai rău sfătuitor în această situaţie.Răbdarea şi iubirea sunt vitale.


Păstraţi vie dorinţa pentru o experimentare completă şi adevărată a sexualităţii! Nu este nevoie să aruncaţi şi copilul odată cu apa din cadă. Dorinţa este sunet. Drumul către o experimentare completă şi plină de bucurie a sexualităţii poate fi lung şi întortocheat. Dar de-a lungul drumului va creşte iubirea şi compasiunea voastră pentru voi înşivă şi de asemenea pentru ceilalţi , iar acest lucru este deosebit de valoros în lumea voastră umană.
Voi vindecaţi o străveche istorie a bătăliei dintre femei şi bărbaţi. Energiile masculine şi feminine vor să se unească din nou într-un dans al bucuriei şi al creativităţii. Orice contribuţie a voastră la această unire la nivel individual are o influenţă pozitivă în sufletul colectiv al bărbaţilor şi al femeilor. Iubirea voastră de sine face ca energiile răbdării şi iubirii să fie disponibile şi pentru ceilalţi.


Barbatilor le este frica de sensibilitatea lor ca evident aspect feminin.
In timp ce femeilor le este frica sa-si accepte, asume, declare si manifeste natural forta (aspect masculin) sexualitatii lor.
Barbatilor le este rusine de sensibilitatea lor.
Femeilor le este rusine de natura lor puternic sexuala.
Iar valorile ce le promovam inconstient de generatii sprijina din plin aceasta stare de lucruri.
Reprimarea acestor aspecte ale fiintei ne afecteaza dramatic puterea si frumusetea esentei noastre masculine sau feminine, iar asta ne face slabi nesiguri si instabili.
Bineinteles ca neasumarea propriei sensibilitati de catre barbati si a fortei naturii lor sexuale de catre femei … nu face decat sa canalizeze incorect , distructiv aceste aspecte ale fiintei.
Neconstientizarea si neasumarea lor duce la reprimare sau exacerbare si degenereaza in agresivitate si dispret sau pierderea dramatica a respectului de sine.
Acceptarea sensibilitatii aduce linistea in care masculinitatea isi dezvaluie intregul potential.
Acceptarea puterii sexuale feminine face feminitatea irezistibila prin combinatia de senzualitate infinita cu admiratie pentru provocarea ce o reprezinta ele ca femei pentru barbati.
Sexualitatea feminina este in mod natural disproportionata fata de cea masculina bineinteles in defavoarea celei din urma.
O femeie obisnuita poate epuiza usor 10 barbati pe cand nici un barbat nu va epuiza vreodata o femeie.
Orice femeie este pregatita pentru cel mai puternic barbat in mod natural dpdv sexual.
Barbatul insa, trebuie sa creasca enorm in intelegere si maturitate pentru a fi pentru femei ceea ce ele au nevoie. Este limpede ca obtinerea satisfactiei in relationare si implicit in sexualitate presupune o cooperare inteligenta.
Intensitatea sensibilitatii la barbati este coplesitoare si inaccesibila femeilor precum si intensitatea puterii sexuale a femeilor este inaccesibila barbatilor. Nu intimplator orgasmele si ‘squirturile’ multiple ale femeilor fac orgasmul masculin o gluma. Si nu intimplator barbatii acced in liga sexualitatii adevarate in care femeile s-au nascut, dupa ce renunta la parodia lor de orgasm masculin.
De cealalta parte nu intimplator gasim atat de putine femei maestri ci pentru ca putine femei pot accesa acea intensitate a sensibilitatii care te motiveaza sa cauti solutia la suferinta atat de determinat incat sa renunti complet la ego … pentru a te ilumina si a vindeca lumea.
Iar daca sunteti atenti vedeti ca atat puterea sexuala cat si sensibilitatea deschid usa ce ne separa de divin … pentru sexul opus.
Barbatii aduc intelepciunea datorita principiului feminin (sensibilitate) … si o ofera femeilor.
Femeile aduc extazul datorita principiului masculin (putere) si il ofera barbatilor.
Iar extazul si intelepciunea sunt fetele aceleiasi monede divine.
Barbatii inteleg instinctiv aceasta putere sexuala a femeilor, se tem si fug de ea si nu de putine ori aceasta teama este ascunsa in spatele superioritatii sau agresivitatii. Barbatii inconstienti vor promova aceasta superioritate afisata in discutiile dintre ei pentru a-si ascunde unii de ceilalti vulnerabilitatea ce o resimt fata de femei . Dar ei toti stiu adevarul iar sensibilitatea lor reprimata va face mai dureroasa aceasta realitate … si implicit te va face sa te simti mai nesigur si confuz.
Odata asumata si acceptata sensibilitatea masculina (ca aspect feminin) ea va intari toate aspectele masculine veritabile .. luciditatea, ratiunea vie, curajul, determinarea, calmul, increderea . Si bine inteles sensibilitatea va fi canalizata corect catre creerea cadrului in care femeia sa se poate dezvolta. Barbatilor le este indispensabila sensibilitatea pentru a intelege femeile si a le oferii ceeace merita si au nevoie.
Cand femeile isi accepta puterea …. vor respecta profund barbatul dincolo de limitele si slabiciunile lui pentru ca vor intelege cata nevoie au de el pentru a obtine satisfactia, fericirea si echilibrul care si l doresc.
Femeile devin astfel ceea ce sunt destinate sa fie: senzuale in toti porii lor, dar calde si atente cu barbatii din viata lor. Dragostea admiratia si senzualitatea lor coplesitoare oferite constient barbatului, vor devenii vindecatoare pentru barbat.
Pentru ca ai constientizat ca femeie responsabilitatea care o implica puterea (ca principiu masculin) vei putea admira profund masculinitatea.
Iar cand ti-ai asumat si constientizat maretia sensibilitatii ca barbat vei iubii feminitatea si femeile.
Asa se ajunge ca ”baiatul bun” care ofera siguranta cautata de femei sa devina in acelas timp ”baiatu rau” care le satisface natura lor intens sexuala. Si tot asa femeia dedicata in grija ei pentru un barbat ajunge sa fie in acelas timp amanta senzuala constienta de puterea ei, ce si o doreste orice barbat in pat si in viata lui.
Barbatul are puterea formei (fizic si mental) care capata maturitate si este corect directionata numai dupa acceptarea sensibilitatii.
Femeia are sensibilitatea care face viata sa fie traita intens , profund dar fara curajul de a-si accepta si manifesta puterea sexuala … femeia isi va pierde din farmec si echilibru.
Cand nu contientizezi ambele principii care ne definesc …
1. Ca barbat cazi in exagerarea principiului masculin si devii agresiv si dispretuitor fata de femei (baiatul rau dupa care se pisa femeile pe ele) ….sau cazi in exagerarea principiului feminin, ti se exacerbeaza sensibilitatea pina acolo unde pierzi complet curajul si devii un fricos grijuliu sa eviti orice discomfort … care este dorit de femei in viata lor dar doar tolerat ocazional in pat;
2. Ca femeie cazi intr-o sensibilitate naiva care te desexualizeaza (imaginea nevestei) sau cazi in superioritatea dispretuitoare fata de barbati a vampelor golite de empatie constiente doar de puterea sexuala.
Atat sensibilitatea care nu-i canalizata corect de puterea masculina cat si puterea sexuala care nu-i canalizata corect de sensibilitatea feminina transmit slabiciune si creaza dispretul sexului opus.
Femeile apreciaza sensibilitatea barbatului numai intr-un peisaj dominat preponderent de maturitate si ratiune .
Barbatii gusta puterea sexuala a femeilor doar pe fondu unei personalitatii calde si cooperante.
Practic daca sunetm atenti constatam ca nu este o lupta intre barbati si femei, ci este o lupta intreprincipiile din fiinta fiecaruia dintre noi.
Este un conflict inconstient dintre femeie si principiul masculin din ea si unul al barbatului cu principiul feminin din el.
Acceptarea si integrarea principiului opus ne va armoniza instantaneu cu sexul opus.
Aceasta este alchimia maturizarii noastre ca femei si barbati. Ca barbat trebuie sa-ti accepti total latura feminina pentru a putea iubi profund femeia si a deveni barbatul care trebuie sa fii . Ca femeie trebuie sa-ti asumi responsabilitatea puterii sexuale si manifestarea ei fara reserve cu naturalete si simplitate ca sa poti iubi si admira barbatul cu adevarat.
Acceptindu-ti sensibilitatea, puterea masculina (fizica si mentala) devine matura.
Acceptindu-ti puterea feminina (sexuala vitala) sensibilitatea femeilor devine matura.
Sensibilitatea este cheia maturitatii puterii masculine.
Puterea sexuala este cheia maturitatii sensibilitatii feminine.
Pana nu are loc aceasta asimilare a principiul opus …. suspiciunea fara de celalalt sex este singura alternativa pentru ca il resimti strain si de neinteles. Odata asimilat acest principiu in interior, sexul opus devine familiar si cooperant.
La modul practic … toti putem depista in noi calitatile feminine si masculine deoarece sunt evidente amprentele energetice ale acestor caracteristici. Este treaba fiecaruia dintre noi in a le observa, accepta si canaliza corect. Toate sunt esentiale vietii si fericirii noastre.
Dar totul va fi confuz cata vreme in loc sa privim in fiinta noastra ,… sa o contemplam … ne ascultam hipnotizati mintea cu analizele ei nesfarsite si epuizante. Cand in urma contemplarii propriei finite identificam si constientizam astfel caracteristile noastre intime … vedem imediat functiile si utilitatea lor putind astfel sa le folosim pentru a aduce satisfactia in experienta din relatii.
Logica vietii este evidenta celor atenti. Nu va credeti mintea … doar priviti in interiorul vostru … si totul va prinde contur. Viata sprijina din toate puterile ei intelegerea. Dar fara atentie … nu exista nici o sansa. De fapt constienta inseamna … retragerea atentiei de la continutul mintii catre fenomenele vietii in care sade tot ce ai nevoie."

(sursa si trimitere la mesajul anterior, care explica diferenta dintre emotii si sentimente -  www.jeshua.net)
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...